Raport Trimestrul III 2010

RAPORT TRIMESTRIAL DE ANALIZA MACROECONOMICA A ECONOMIEI NATIONALE A ROMANIEI

1. Industrie si Agricultura
Iulie:
Productia industriala a crescut cu 3,8%
Cele mai importante cresteri: Industria extractiva(2,1%), Fabricarea textilelor(12,7%), Prelucrarea lemnului(10,1%), Fabricarea produselor farmaceutice(52,5%), Fabricarea produselor din cauciuc(9,5%), Industria metalurgica(29%), Fabricarea calculatoarelor(30,5%), Fabricarea echipamentelor electrice(37,7%), Fabricarea autovehiculelor rutiere(12,3%), Productia energiei electrice(4,8%).
Cele mai importante scaderi: Industria alimentara(-8,3%), Fabricarea produselor de tutun(-24,1%), Prelucrarea titeiului(-15,4%), Constructii metalice(-4,1%), Alte mijloace de transport(-27,5%), Fabricarea mobilei(-1,8%).
Constructiile au scazut cu -23,5%. Lucrarile de constructii noi au scazut cu -30%. Lucrarile de reparatii capitale au scazut cu -36,7%. Lucrarile de reparatii curente au crescut cu 26,3%.
Cladirile rezidentiale au scazut cu -54,5%, cladirile nerezidentiale au scazut cu -26%, iar constructiile ingineresti au scazut cu -5,7%.

August:
Productia industriala a crescut cu 4,5%
Cele mai importante cresteri: Fabricarea textilelor(6,9%), Fabricarea imbracamintei(12,2%), Prelucrarea lemnului(11,9%), Fabricarea produselor farmaceutice(21,7%), Fabricarea produselor din cauciuc(13,8%), Industria metalurgica(24,7%), Fabricarea calculatoarelor(16,1%), Fabricarea echipamentelor electrice(4,8%), Fabricarea autovehiculelor rutiere(21,5%), Productia energiei electrice(7,2%) Fabricarea mobile(2,8%).
Cele mai importante scaderi: Industria extractiva(-7,2%), Industria alimentara(-4,7%), Fabricarea produselor de tutun(-21,9%), Prelucrarea titeiului(-11,3%), Alte mijloace de transport(-23,9%).
Constructiile au scazut cu -17,6%. Lucrarile de constructii noi au scazut cu -27,6%. Lucrarile de reparatii capitale au crescut cu 7,6%. Lucrarile de reparatii curente au scazut cu -0,4%.
Cladirile rezidentiale au scazut cu -39,8%, cladirile nerezidentiale au scazut cu -12,9%, iar constructiile ingineresti au scazut cu -12,4%.

Septembrie:
Productia industriala a crescut cu 4,8%
Cele mai importante cresteri: Fabricarea produselor de tutun(7,5%), Fabricarea textilelor(5,3%), Fabricarea imbracamintei(6,5%), Prelucrarea lemnului(4,9%), Fabricarea produselor farmaceutice(30%), Fabricarea produselor din cauciuc(12,2%), Industria metalurgica(22,2%), Fabricarea calculatoarelor(20,3%), Fabricarea echipamentelor electrice(27,2%), Fabricarea autovehiculelor rutiere(16,7%), Fabricarea mobilei(7,6%), Productia energiei electrice(1,8%).
Cele mai importante scaderi: Industria extractiva(-8,6%), Industria alimentara(-7,3%), Fabricarea bauturilor(-6,6%), Prelucrarea titeiului(-19,5%), Constructii metalice(-5%), Alte mijloace de transport(-13,3%).
Constructiile au scazut cu -14,2%. Lucrarile de constructii noi au scazut cu 9,9%. Lucrarile de reparatii capitale au scazut cu -4,3%. Lucrarile de reparatii curente au scazut cu -26,6%.
Cladirile rezidentiale au scazut cu -37,5%, cladirile nerezidentiale au crescut cu 2,7%, iar constructiile ingineresti au scazut cu -13%

Primele noua luni ale anului.
Productia industriala a crescut cu 4,2%.
Cele mai importante cresteri: Fabricarea produselor textile(8,4%), Prelucrarea lemnului(12%), Fabricarea produselor farmaceutice(6,9%), Fabricarea produselor de cauciuc(5,8%), Industria metalurgica(32,7%), Fabricarea echipamentelor electrice(33,1%), Fabricarea autovehiculelor rutiere(33,6%), Productia de energie electrica(9,2%).
Cele mai importante scaderi: Industria extractiva(-7,8%), Industria alimentara(-7,1%), Fabricarea bauturilor(-7,1%), Fabricarea produselor din tutun(-22,8), Fabricarea imbracamintei(-3,4%), Prelucrarea titeiului(-11,1%), Constructii metalice(-9,8%), Fabricarea calculatoarelor(-7,1%), Fabricarea altor mijloace de transport(-35%), Fabricarea mobilei(-6%).
Consumul de energie electrica a crescut cu 2,2% fata de primele noua luni din 2009(pana la 43807 milioane kwh). Cresteri a inregistrat consumul final in economie(4,9%) si al populatiei(2,4%), iar scaderi a inregistrat consumul pentru iluminatul public(-3,2%).
Investitiile in economie au scazut cu 9,8%(la trim II), cea mai mare scadere fiind la constructii (-17,5%).
Constructiile au scazut cu -16,4%. Lucrarile de constructii noi au scazut cu -23,6%. Lucrarile de reparatii capitale au scazut cu -9,2%. Lucrarile de reparatii curente au crescut cu 1,5%.
Cladirile rezidentiale au scazut cu -37,3%, cladirile nerezidentiale au scazut cu -18,5%, iar constructiile ingineresti au scazut cu -4,8%
Locuintele finalizate au scazut cu -20,5%(la 6 luni) fata de aceeasi perioada a anului trecut.
In ceea ce priveste culturile agricole, au crescut recoltele la grau, orz, ovaz, rapita pentru ulei, porumb, floarea soarelui, soia, sfecla de zahar si au scazut recoltele la orzoaica, cartofi, struguri.
Ponderea agriculturii, silviculturii si pescuitului in PIB este in Romania de 5,8%.
In anul 2009 productia ramurii agricole a scazut fata de 2008 cu -2,2%.
In primul semestru din 2010 productia Agricola a crescut cu 1,8% fata de aceeasi perioada din 2009
Suprafata arabila in Romania este de 0,42ha/locuitor, aproape dublu fata de media europeana de doar 0.236 ha/locuitor. Suprafata Agricola a tarii este de 14,7 mil ha(loc 7 in UE) din care 9,4 mil ha(locul 5 in UE) reprezinta teren arabil.
Dupa o evaluare din noiembrie 2008 se apreciaza ca aproximativ 6,8 mil ha agricole nu sunt lucrate(in 2010 aproximativ 3 mil ha arabile nu au fost lucrate).
Ponderea populatiei ocupate in agricultura reprezinta circa 29,5% din totalul populatiei ocupate.

2. Comert, Servicii, Turism
Iulie:
Cifra de afaceri din comert cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor a fost in scadere cu 7,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Scaderi s-au inregistrat aproape peste tot, exceptie facand Produsele farmaceutice si cosmetice(+14,8%), Produsele textile, imbracaminte, incaltaminte, piele(+39,7%), Comert prin internet(+39,5%), Carburanti(+3,7%).
Cifra de afacrei a comertului cu autovehicule si motociclete a fost in scadere cu 14,4% fata de acceasi perioada din anul precedent.
Valoarea exporturilor a crescut cu 20,2% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Valoarea importurilor a crescut cu 19,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Soldul balantei comerciale a fost de -2,745 mld lei (-645 mil euro)
Cifra de afaceri din servicii prestate populatiei a crescut cu 9,8%.
Cresteri: Jocuri de noroc(27,8%), Agentii de turism(11,1%), Hoteluri si restaurante(3,6%).
Scaderi: Ingrijire-Infrumusetare(-17,8%), Curatatorie textile(-27,1%).
Serviciile prestate firmelor au scazut insa cu -1,1%.
Cresteri mari s-au inregistrat in transporturi, informatii, intermedieri privind forta de munca, iar scaderi mari au fost in domeniile telecomunicatii, contabilitate, asistenta juridica, arhitectura, curatenie.
Numarul turistilor a fost de 733.210, in scadere cu -8,6%. Scaderea s-a inregistrat la turistii romani, in timp ce numarul turistilor straini a crescut usor.

August:
Cifra de afaceri din comert cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor a fost in scadere cu 2,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Scaderi s-au inregistrat aproape peste tot, exceptie facand Produsele farmaceutice si cosmetice(+20,6%), Produsele textile, imbracaminte, incaltaminte, piele(+32,9%), Comert prin internet(+65,7%), Carburanti(+8,8%).
Cifra de afacrei a comertului cu autovehicule si motociclete a fost in scadere cu 6,6% fata de acceasi perioada din anul precedent.
Valoarea exporturilor a crescut cu 25,2% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Valoarea importurilor a crescut cu 13,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Soldul balantei comerciale a fost de -2,516 mld lei (-593 mil euro)
Cifra de afaceri din servicii prestate populatiei a crescut cu 13,2%.
Cresteri: Jocuri de noroc(25,1%), Agentii de turism(25,8%), Hoteluri si restaurante(8,7%).
Scaderi: Ingrijire-Infrumusetare(-14%), Curatatorie textile(-32,5%).
Si serviciile prestate firmelor au crescut cu 2,1%.
Cresteri mari s-au inregistrat in transporturi, informatii, intermedieri privind forta de munca, iar scaderi mari au fost in domeniile telecomunicatii, contabilitate, asistenta juridica, arhitectura, curatenie.
Numarul turistilor a fost de 843.333, in scadere cu -1,4%. Scaderea s-a inregistrat la turistii romani, in timp ce numarul turistilor straini a crescut usor.


Septembrie:
Cifra de afaceri din comert cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor a fost in scadere cu 1,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Scaderi s-au inregistrat aproape peste tot, exceptie facand Produsele farmaceutice si cosmetice(+21,7%), Produsele textile, imbracaminte, incaltaminte, piele(+35,9%), Comert prin internet(+19,9%), Carburanti(+20,4%).
Cifra de afaceri a comertului cu autovehicule si motociclete a fost in scadere cu 2,3% fata de acceasi perioada din anul precedent.
Cifra de afaceri din servicii prestate populatiei a crescut cu 18,7%.
Cresteri: Jocuri de noroc(29,6%), Agentii de turism(40,2%), Hoteluri si restaurante(14%).
Scaderi: Ingrijire-Infrumusetare(-10,7%), Curatatorie textile(-12,8%).
Si serviciile prestate firmelor au crescut cu 5%.
Cresteri mari s-au inregistrat in transporturi, informatii, intermedieri privind forta de munca, iar scaderi mari au fost in domeniile telecomunicatii, contabilitate, asistenta juridica, arhitectura, curatenie.
Numarul turistilor a fost de 579.886, in crestere cu +7,6%. Si numarul turistilor romani si cel al turistilor straini a crescut.
Trimestrul III
S-au inmatriculat 75914 autoturisme(+22,2%), 209 autocare si mocrobuze(-10,3%), 1710 motociclete/scutere(-31,3%), 6049 autocamioane(+3,3%).
Numarul turistilor a scazut pe Litoral, in statiunile balneare, s-a pastrat relativ constant in zona Montana si a crescut in Bucuresti si orasele resedinta de judet.
Primele noua luni ale anului:
Companiile de Asigurari au subscris in primele 9 luni prime brute de 6,3 mld lei(1,5mld euro), in scadere cu 5% in lei sau 4% in euro fata de perioada similara din 2009. Daunele platite in aceeasi perioada au insumat aproape 4 mld lei(950 mil euro), cu 10% mai putin decat in aceeasi perioada a anului trecut.
3. Finante Publice
Iulie:
Bugetul Consolidat: Venituri: 93,543 mld lei, Cheltuieli: 115,718 mld lei
Deficit: -22,175 mld lei
Bugetul de stat:
Venituri: 34,070 mld lei
Cheltuieli: 56,573 mld lei
Deficit: -22,503 mld lei
Bugetele locale:
Venituri: 25,887 mld lei
Cheltuieli: 23,215 mld lei
Excedent: 2,672 mld lei
Bugetul asigurarilor sociale de stat:
Venituri: 24,804 mld lei
Cheltuieli: 24,852 mld lei
Deficit: -0,048 mld lei
Bugetul asigurarilor de somaj:
Venituri: 0,807 mld lei
Cheltuieli: 2,529 mld lei
Deficit: -1,721 mld lei
Bugetul asigurarilor sociale de sanatate:
Venituri: 7,975 mld lei
Cheltuieli: 8,549 mld lei
Deficit: -0,574 mld lei
Salariile in domeniul bugetar au scazut in iulie fata de aceeasi luna a anului trecut: Administratie publica si aparare(-21,1%), Invatamant(-24%), Sanatate(-21,2%), Cultura(-20,1%).
August:
Bugetul Consolidat: Venituri: 106,617 mld lei, Cheltuieli: 129,967 mld lei
Deficit: -23,350 mld lei
Bugetul de stat:
Venituri: 39,877 mld lei
Cheltuieli: 63,433 mld lei
Deficit: -23,556 mld lei
Bugetele locale:
Venituri: 28,616 mld lei
Cheltuieli: 25,764 mld lei
Excedent: 2,852 mld lei
Bugetul asigurarilor sociale de stat:
Venituri: 27,128 mld lei
Cheltuieli: 28,371 mld lei
Deficit: -1,243 mld lei
Bugetul asigurarilor de somaj:
Venituri: 0,904 mld lei
Cheltuieli: 2,724 mld lei
Deficit: -1,820 mld lei
Bugetul asigurarilor sociale de sanatate:
Venituri: 10,092 mld lei
Cheltuieli: 9,675 mld lei
Excedent: 0,417 mld lei
Salariile in domeniul bugetar au scazut in august fata de aceeasi luna a anului trecut: Administratie publica si aparare(-12,7%), Invatamant(-24,6%), Sanatate(-18,5%), Cultura(-17,9%).
Septembrie:
Bugetul Consolidat: Venituri: 122,489 mld lei, Cheltuieli: 148,392 mld lei
Deficit: -25,903 mld lei
Bugetul de stat:
Venituri: 46,352 mld lei
Cheltuieli: 72,234 mld lei
Deficit: -25,882 mld lei
Bugetele locale:
Venituri: 31,817 mld lei
Cheltuieli: 28,311 mld lei
Excedent: 3,505 mld lei
Bugetul asigurarilor sociale de stat:
Venituri: 31,149 mld lei
Cheltuieli: 31,891 mld lei
Deficit: -0,742 mld lei
Bugetul asigurarilor de somaj:
Venituri: 1,007 mld lei
Cheltuieli: 3,089 mld lei
Deficit: -2,082 mld lei
Bugetul asigurarilor sociale de sanatate:
Venituri: 12,164 mld lei
Cheltuieli: 12,867 mld lei
Deficit:- 0,703 mld lei
Salariile in domeniul bugetar au scazut in septembrie fata de aceeasi luna a anului trecut: Administratie publica si aparare(-25,7%), Invatamant(-22,9%), Sanatate(-19%), Cultura(-18,5%).
Trimestrul III: Produsul Intern Brut a scazut fata de trimestrul anterior cu 0,7%.
Primele 9 luni ale lui 2010: Produsul Intern Brut a scazut cu 2,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Veniturile totale ale Bugetului general consolidat reprezinta 32,1% din PIB(28% venituri fiscale, 4,1% venituri nefiscale)(2009), fiind pe ultimul loc in Uniunea Europeana.
Contributiile sociale aferente salariilor insumeaza 44,35%.
Cheltuielile totale al Bugetului general consolidat reprezinta 40,4% din PIB(ultimul loc in Uniunea Europeana)(2009). Cheltuielile au fost in crestere, in special cele de asistenta sociala.
Cheltuielile de personal au crescut rapid in ultimii ani, ajungand in 2009 la 10,6% din PIB(locul 19 in UE). Ponderea remunerarii salariatilor in veniturile bugetare a fost in 2009 de 33%.
La sfarsitul lunii mai 2010 erau angajati la stat 1358000 persoane, in usoara scadere fata de sfarsitul lui 2009.
Cheltuielile de asistenta sociala au fost de 13,5% din PIB la sfarsitul anului 2009. Fata de 2008 au crescut foarte mult cheltuielile cu pensiile( de la 9,6% la 11,8% din PIB). Ponderea cheltuielilor cu pensile in veniturile bugetare a fost de 36,8%.
In Romania exista aproximativ 5.680.000 pensionari, din care: 3.117.000 cu limita de varsta, 121.000 cu pensie anticipata, 903.000 pensie de invaliditate, 577.000 pensie de urmas, 799.000 pensionari agricultori, 159.000 pensionari aparare, siguranta si ordine publica si 11.000 pensionari IOVR.
Rata salariatilor raportata la numarul de pensionari este de 0,74 salariati/1 pensionar.
Raportul dintre salariul mediu net si pensia medie este de 1,87(pensia reprezinta 53% din salariul mediu net).
Raportul dintre salariul mediu brut si pensia medie este de 2,58(pensia reprezinta 38,6% din salariul mediu brut).
Cheltuielile cu Subventiile au reprezentat 1% din PIB in 2009
Cheltuielile cu bunuri si servicii au reprezentat 6,3% din PIB in 2009 sau 19,7% din veniturile bugetare.
Cheltuielile de capital au fost de 5,4% din PIB in 2009
Datoria externa totala a Romaniei a fost la 30 septembrie 2010 de 89,318 mld euro
4. Piata Monetara
Iulie:
Castigul salarial mediu net a fost de 1355 lei, in scadere cu 2,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Cresteri importante s-au inregistrat in urmatoarele sectoare: Agricultura (4,8%), Industria Extractiva(mai putin petrolifera), (medie de 7,3%), Fabricarea bauturilor (11,8%), Fabricarea produselor din tutun (16,6%), Fabricarea textilelor, imbracamintei si incaltamintei (8%), prelucrarea lemnului (6,7%), Fabricarea hartiei (9,7%), Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice (9,6%), Industria metalurgica (22,1%), Constructii metalice (5,6%), Fabricarea calculatoarelor (10%), fabricarea echipamentelor electrice (8,1%), Fabricarea autovehiculelor (9%), Fabricarea mobilei (5,6%), Intretinerea masinilor (10,8%), Productia si furnizarea de energie electrica (5,6%), Transporturi terestre (5,7%), Transporturi pe apa (22%), Editare (20%), Telecomunicatii (10%), Servicii informatice (19%), Intermedieri financiare (5,4%).
Scaderi importante s-au inregistrat in urmatoarele sectoare: Silvicultura (-4,7%), Extragerea petrolului (-10%), Prelucrarea titeiului (-5,6%), Administratie publica si aparare (-21,1%), Invatamant (-24%), Sanatate (-21,2%), Activitati culturale (-20,1%).
Indicele preturilor de consum a fost de 102,58 (fata de luna precedenta)
Rata anualizata a inflatiei a fost de 7,14%.
Marfurile alimentare s-au scumpit cu 1,92%, marfurile nealimentare cu 3,08%, iar serviciile cu 2,55%.
Cele mai mari cresteri: Paine(2,57%), Fructe(6,6%), Ulei93,41%), Alcool(2,44%), Combustibili(2,34%), Tutun(9,47%), Energie electrica(4,2%), Gaze naturale(4,2%), Apa canal salubritate(5,33%), Transport CFR(5,54%), Posta(3,92%), Telefon(4,75%).
Scaderi: Legume(-0,94%), Oua(-0,45%),
Dobanda de referinta a BNR a fost de 6,25%
Cursul de schimb mediu Euro/Ron 4,2611
Soldul creditului neguvernamental a fost de 78,693 mld lei si de 129,248 mld lei echivalent euro
Credite restante: 6,748 mld lei(+94%) si de 6,690 mld lei echivalent euro (+174%)
Ponderea restantelor in total credite : 6,46% , 13,4 mld lei(75% peste 90 zile)
Soldul depozitelor: 107,832 mld lei si 72,925 mld lei echivalent euro
August:
Castigul salarial mediu net a fost de 1339 lei, in scadere cu 0,65% fata de aceeasi perioada a anului trecut
Cresteri importante s-au inregistrat in urmatoarele sectoare: Agricultura (5,5%), Industria Extractiva (medie de 5,9%), Fabricarea bauturilor (11,1%), Fabricarea produselor din tutun (10%), Fabricarea textilelor, imbracamintei si incaltamintei (10,5%), Prelucrarea lemnului (8,5%), Fabricarea hartiei (10,8%), Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice (10,7%), Industria metalurgica (11,6%), Constructii metalice (10,3%), Fabricarea calculatoarelor (11,7%), Fabricarea echipamentelor electrice (10%), Fabricarea autovehiculelor (17,5%), Fabricarea mobilei (6,8%), Intretinerea masinilor (12,8%), Productia si furnizarea de energie electrica (6%), Distributia apei (5,8%), Transporturi terestre (6,8%), Transporturi pe apa (16,6%), Editare (28,3%), Productie audio video (8,3%), Telecomunicatii 12,7%), Servicii informatice (28%), Intermedieri financiare (3,7%).
Scaderi importante s-au inregistrat in urmatoarele sectoare: Prelucrarea titeiului (-16,1%), Administratie publica si aparare (-12,7%), Invatamant (-24,6%), Sanatate (-18,5%), Activitati culturale (-17,9%).
Indicele preturilor de consum : 100,23 (fata de luna precedenta)
Rata anualizata a inflatiei a fost de 7,58%.
Marfurile alimentare s-au scumpit cu 0,38%, marfurile nealimentare cu 0,04%, iar serviciile cu 0,41%.
Cele mai mari cresteri: Legume (1,95%), Oua(1,26%), Apa canal salubritate (2,51%), Transport urban (1,2%).
Scaderi: Cartofi (-0,47%), Zahar (-0,26%), Combustibili (-0,67%), Posta (-0,28%), Telefon (-0,52%).
Dobanda de referinta a BNR a fost de 6,25%
Cursul de schimb mediu Euro/Ron 4,2389
Soldul creditului neguvernamental a fost de 78,247 mld lei si de 130,877 mld lei echivalent euro
Credite restante : 7,070 mld lei(+94%) si de 7,296 mld lei echivalent euro(+179%)
Ponderea creditelor restante in total credite: 6,9% , 14,4 mld lei
Soldul depozitelor: 108,995 mld lei si de 73,933 mld lei echivalent euro
Septembrie:
Castigul salarial mediu net a fost de 1340 lei, in scadere cu 1,4% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Cresteri importante s-au inregistrat in urmatoarele sectoare: Agricultura (4,5%), Industria Extractiva (medie de 10,7%), Fabricarea bauturilor (14,1%), Fabricarea produselor din tutun (23%), Fabricarea textilelor, imbracamintei si incaltamintei (8,5%), Prelucrarea lemnului (5,9%), Fabricarea hartiei (10,2%), Prelucrarea titeiului(5,7%), Fabricarea produselor farmaceutice(7,5%), Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice (9,9%), Industria metalurgica (6,2%), Constructii metalice (7,5%), Fabricarea calculatoarelor (8,1%), Fabricarea echipamentelor electrice (5,3%), Fabricarea autovehiculelor (10,6%), Fabricarea mobilei (5,8%), Intretinerea masinilor (15,1%), Transporturi terestre (7,5%), Transporturi pe apa (15,5%), Editare (18,2%), Telecomunicatii (20%), Servicii informatice (26,8%), Intermedieri financiare (10,1%).
Scaderi importante s-au inregistrat in urmatoarele sectoare: Administratie publica si aparare (-25,7%), Invatamant (-22,9%), Sanatate (-19%), Activitati culturale (-18,5%).
Indicele preturilor de consum a fost 100,56(fata de luna precedenta)
Rata anualizata a inflatiei a fost de 7,77%.
Marfurile alimentare s-au scumpit cu 0,82%, marfurile nealimentare cu 0,34%, iar serviciile cu 0,62%.
Cele mai mari cresteri: Legume (3,67%), Ulei(4,66%), Oua(5,89%), Combustibili(1,39%), Apa canal salubritate (1,89%), Transport urban (1,19%), Transport CFR(2,93%).
Scaderi: Fructe si conserve din fructe(-1,96%).
Dobanda de referinta a BNR a fost de 6,25%
Cursul de schimb mediu Euro/Ron 4,2642
Soldul creditului neguvernamental a fost de 78,030 mld lei si de 131,370 mld lei echivalent euro.
Credite restante: 7,307 mld lei(+91%) si de 8,359 mld lei echivalent euro(+210%)
Ponderea creditelor restante in total credite: 7,48%, 15,66 mld lei
Soldul depozitelor: 109,494 mld lei si de 74,581 mld lei echivalent euro
Trimestrul III
Masa monetara a crescut usor cu 0,34% fata de sfarsitul trimestrului II
Primele 9 luni ale anului.
Se apreciaza ca BNR a vandut aproximativ 11 mld euro pe piata valutara pentru a sustine cursul de schimb euro/leu de la inceputul crizei, in 2008. Din acest motiv(pentru intarirea rezervelor BNR) a fost contractat imprumutul de la FMI.
5. Indicatori Sociali
Iulie:
Efectivul salariatilor din economie: 4.247.700
Salariul mediu brut: 1868 lei
Numarul somerilor: 679.500 (286.500 femei, 393.000 barbati)
Rata somajului: 7,5% (6,7% femei, 8,1% barbati)
Spor natural: -1157
August:
Efectivul salariatilor din economie: 4.223.300
Salariul mediu brut: 1846 lei
Numarul somerilor: 675.800 (289.500 femei, 386.300 barbati)
Rata somajului: 7,4% (6,8% femei, 8% barbati)
Spor natural: -176
Septembrie:
Efectivul salariatilor din economie: 4.194.100
Salariul mediu brut: 1846 lei
Numerul somerilor: 670.200 (289.300 femei, 380.900 barbati)
Rata somajului: 7,3% (6,8% femei, 7,85 barbati)
Spor natural: -502
Trimestrul III
Efectivul salariatilor a continuat sa scada fata de trimestrul anterior.
Cresteri s-au inregistrat in sectoarele: Fabricarea produselor textile, Fabricarea calculatoarelor, Fabricarea echipamentelor electrice, Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, Servicii informatice. Cresterile au fost insa foarte mici, aproape nesemnificative.
Scaderi mai ample au fost in sectoarele: Agricultura, Fabricarea imbracamintei, Salubritate, Distributia apei, Constructii, Comert, Sectoarele bugetare.
Numerul somerilor inregistrati a continuat sa scada.
Numarul casatoriilor a fost de 55.944 cu -5.424(-8,8%) mai mic fata de 61.368 in trimestrul III din 2009
Numarul divorturilor a fost de 7194 cu +2.557(+55%) mai mare fata de 4.637 in trimestrul III din 2009
General:
Varsta medie a populatiei este in crestere, de la 38,8 ani in 2006, la 39,5 ani in 2009. Natalitatea a scazut drastic in ultmiii 20 de ani, astfel incat la grupa de varsta intre 0 si 5 ani se inregistreaza mai putine persoane decat intre 55 si 60 de ani.
Durata medie de viata este de 69,7 ani pentru barbati si 77,1 ani pentru femei.
Rata nuptialitatii este mai mare in Romania decat in UE, iar rata divortialitatii este mai mica decat media UE.
Populatia activa era in 2009 de 9.924.000 persoane, iar populatia ocupata era de 9.243.000 persoane.





6. Concluzii privind perioada analizata
Industrie si Agricultura:
Productia industriala a crescut pe parcursul trimestrului 3 fata de trimestrul 3 din 2009. Cresteri au fost in industria prelucratoare, iar scaderile in industria alimentara si domeniul constructiilor.
Cresterile se datoreaza expansiunii comertului pe plan mondial. Astfel au crescut exporturile care au antrenat si alte sectoare si ramuri din industrie. Scaderile in domeniul alimentar se datoreaza scaderii consumului populatiei ca urmare a reducerii salariilor.
Pe grafic se observa ca, desi avem cresteri, acestea sunt mai reduse(indicii se apropie de nivelul 100)
In general investitiile in economie au scazut fapt cauzat de reducerea cererii pentru bunuri de folosinta indelungata.
Scaderea in domeniul constructiilor se datoreaza greutatii in obtinerea creditelor ipotecare, fapt care a condus la o scadere dramatica a cererii pentru locuinte noi. Expansiunea creditelor ipotecare din ultimii ani a fost principalul motor de crestere in constructii.
Pe grafic se observa ca scaderile s-au atenuat in 2010(indicii se apropie de 100), insa trebuie spus ca baza de comparatie era foarte redusa.
In agricultura recoltele obtinute au fost in general in crestere fata de anul trecut, singurele scaderi fiind la cartofi si struguri.
Acest fapt ne pune intr-o ipostaza destul de avantajoasa, date fiind problemele din domeniu de pe plan mondial cauzate de recoltele foarte slabe din Rusia(din cauza secetei din aceasta vara). Actualmente se inregistreaza o criza pe plan mondial in domeniu, fapt care a condus la explozii ale preturilor principalelor produse agricole. Faptul ca in tara noastra a crescut productia agricola ne creaza premisele pentru atenuarea efectelor acestei explozii a preturilor.
Ponderea populatiei ocupate in agricultura in total populatie ocupata este de circa 30%, adica aproape 3 milioane persoane.
Din nefericire o mare parte din terenurile agricole nu sunt lucrate( se apreciaza ca aproximativ 6,8 mil ha nu sunt lucrate)
Comert Servicii Turism:
Cifra de afaceri in Comert a fost in scadere, in trimestrul III. Aceasta scadere a fost determinata de 2 factori: Cresterea TVA si Scaderea salariilor.
Cresterea TVA a condus la scaderea accentuata a consumului indeosebi in luna iulie(-7,7%). La cresterea TVA s-a adaugat si scaderea salariilor in sectorul bugetar care a condus la o scadere medie in economie a venitului salarial. Aceasta influenta este evident in luna septembrie, cand s-a incheiata efectul cresterii TVA, iar comertul a inregistrat o scadere similara cu venitul salarial mediu net(-1,6% fata de -1,4%).
Scaderi importante a inregistrat si comertul cu autovehicule, asta dupa ce acest sector a fost déjà puternic afectat in anul 2009.
Cresteri s-au inregistrat doar in domeniul farmaceutic(normal, deoarece este un fapt dovedit ca in perioade de criza, creste consumul de medicamente), cometul on-line(care are o tendinta fireasca de crestere accentuata acum si de faptul ca se cauta produse la cel mai mic prêt, facandu-se comparatii intre produse on-line) si comertul de carburanti. Cresterea comertului cu carburanti se explica prin usoara revenire a activitatii in industrie, lucru vizibil si prin cresterile inregistrate de comertul exterior.
Pe grafic se observa, de asemenea o tendinta de atenuare a scaderilor, insa baza de comparatie este foarte redusa. Singurele cresteri au fost in luna iunie cand multa lume s-a grabit sa prinda ultimele zile cu TVA 19%.
Comertul exterior a crescut semnificativ in trimestrul III, datorita, in principal, revenirii comertuluil exterior pe plan European si Mondial. Trebuie sa amintim aici si performanta deosebita a Uzinei Dacia care a reusit exporturi cu 25% mai mari. Cu toate acestea balanta comerciala a inregistrat deficit(importuri mai mari decat exporturi) datorita, in principal, faptului ca Romania exporta mai ales produse cu grad redus de prelucrare. Cursul de schimb euro/leu a ramas relativ constant in trimestru III, avand o influenta neutra asupra importurilor si exporturilor.
Pe grafic se observa ca exporturile(cu albastru) au fost mai mici decat importurile(cu rosu) in fiecare luna din ultimul an ceea ce a condus la un deficit commercial de circa 25 mld lei adica aproximativ 6 mld Euro.
Finante Publice
Deficitul bugetului de stat consolidat a crescut in perioada analizata de la 22.175 miliarde lei (luna iulie), la 25.903 miliarde lei (luna septembrie). Pentru a acoperi acest deficit, statul a recurs la imprumuturi prin emisiunea de obligatiuni in valoare de 27.3 miliarde lei si 1.2 miliarde euro.
Statul a incercat sa reduca deficitul prin reducerea salariilor in domeniul bugetar, elinimarea sporurilor, reducerea indemnizatiei de crestere a copiilor si a celorlalte indemnizatii si ajutoare, dar si prin majorarea TVA-ului.
Produsul intern brut a scazut pe primele 9 luni ale lui 2010 cu 2.3% fata de aceeasi perioada a anului trecut. In trimestrul 3, fata de trimestrul 2 Produsul Intern Brut a scazut cu 0,7%.
Pe grafic se observa ca, dupa usoara revenire din trimestrul II, Produsul Intern Brut a scazut din nou, in mare masura din cauza reducerilor salariale si a cresterii TVA.
Veniturile bugetului general consolidat reprezinta aproximativ 32% din P.I.B.
Cheltuielile bugetului general consolidat reprezinta aproximativ 40% din P.I.B.
Romania este pe ultimul loc in U.E. privind ponderea veniturilor in P.I.B.
Cheltuielile cu salariile si pensiile reprezinta aproximativ 70% din veniturile bugetului general consolidat.

Piata Monetara
Pe parcursul trimestrului III , din 2010, salariul mediu net a scazut cu aproximativ cu 1,05 % fata de trimestrul III din 2009; acest lucru s-a datorat in primul rand scaderii puternice a salariilor bugetarilor. Cea mai mare scadere in domeniul bugetar s-a inregistrat in invatamant( medie de -24% ). Cele mai mici scaderi s-au inregistrat in primele 2 luni la Administratie Publica, insa in acelasi domeniu s-au inregistrat cele mai mari scaderi in septembrie ca urmare a anularii stimulentelor.
Pe grafic se observa ca lunile cu cele mai mari salarii sunt decembrie(datorita primelor) si martie(datorita celui de-al treisprezecelea salariu).
Numarul salariatilor a scazut de la 4.264.300 (sfarsitul lunii iunie) pana la 4.194.100 (septembrie). Veniturile salariale totale lunare au scazut de la 6.063 mld.lei la 5.620 mld lei (aproximativ cu 400 mil.lei).
Rata inflatiei a crescut in principal ca urmare a masurii de crestere a TVA-ului de la 1 iulie (de la 19% la 24%). Acest fapt a condus la stoparea procesului de reducere a dobanzii de referinta a BNR, proces inceput in urma cu aproximativ un an. In prezent dobanda de referinta se situeaza la 6.25%.
Impactul cresterii TVA-ului de la 1 iulie s-a manifestat foarte puternic mai ales la utilitati (energie electrica, gaze natural, telefonie ), in timp ce produsele alimentare au inregistrat cresteri mai mici.
Pe grafic se observa ca cele mai mari cresteri de preturi au fost in ianuarie(datorita cresterii accizelor) si in iulie(datorita cresterii TVA).
Pe parcursul trimestrului III statul a imprumutat 6,550 mld.lei si 1,213 mld. € de la bancile comerciale.
In primele 9 luni statul a imprumutat 27,3 mld.lei si 1,2 mld. € prin emisiuni de Obligatiuni si Certificate de trezorerie. O mare parte din acesta suma este utilizata pentru rostogolirea imprumuturilor mai vechi, cealalta parte fiind utilizata pentru acoperirea deficitului bugetului de stat consolidat.
Cursul de schimb €/leu s-a pastrat relativ stabil prin interventii ale BNR desi masa monetara a fost in crestere.
Valoarea creditelor restante a crescut pe parcursul trimestrului III ,cea mai accentuata crestere fiind in luna septembrie (7,48% =15,66 mld lei).Cresterea creditelor restante se datoreaza in principal scaderii salariilor cu 25 %.
Crestere mare s-a realizat la creditele restante in € si ca urmare a cresterii cursului Euro-Leu.
Pe grafic se observa ca, in decurs de 1 an, valoarea creditelor restante a crescut cu mai mult de dublu.
Valoarea soldului depozitelor populatiei a crescut pe parcursul trimestrului III, fapt ce se datoreaza neincrederii generale in situatia economica.
Valoarea soldului creditelor a crescut usor,cresterea inregistrandu-se la creditele in Euro si scaderea la cele in Lei.
Cresterea la soldul in € se datoreaza in principal cresterii creditelor ipotecare prin programul “Prima Casa”.
Avantul creditarii din perioada de boom economic s-a terminat brusc,singurele credite care mai cresc in perioada de fata fiind cele ipotecare si refinantarile.
Indicatori Sociali
Numarul salariatilor din economie a continuat sa scada pe parcursul trimestrului 3,in concordant cu evolutie din ultimul an, ajungand in septembrie la 4.184.100 salariati. Salariul mediu brut a scazut si el pana la 1846 lei, fiind cu 1,4 % mai mic decat in aceeasi perioada a anului trecut. Tinand cont de faptul ca rata inflatiei in acest interval a ajuns la aproape 8%, se poate observa cu usurinta ca puterea de cumparare a scazut dramatic, cu aproximativ 10%.
Numarul somerilor a continuat si el sa scada ajungand in luna septembrie la 670.200 someri. Rata somajului a ajuns in septembrie la 7,3%. Cei mail multi someri sunt barbati (380.900 fata de 289.300 femei). Scaderea numarului somerilor se datoreaza faptului ca un numar de someri au treminat perioada de acordare a ajutorului de somaj si nu mai figureaza in evidente. Aceste persoane nu si-au gasit insa un loc de munca deoarece si numarul salariatilor a scazut.
Populatia Romaniei a continuat sa scada pe parcursul trimestrului 3, e adevarat cu valori foarte mici(pe cele trei luni sporul natural a fost negativ, respectiv un total de -1835 persoane).
Romania se confrunta cu un rapid proces de imbatranire a populatiei. Acest proces se datoreaza cresterii sperantei de viata, dar si scaderii ratei natalitatii, fapt care a condus la un relativ paradox: In Romania exista in acest moment mai multe persoane cu varste intre 55 si 60 de ani, decat cu varste cuprinse intre 1 si 6 ani.
Din acest motiv se poate deduce lesne faptul ca numarul pensionarilor a ramas relativ constant, in ciuda eforturilor guvernului de reducere a acestui numar. Pensia media a ramas si ea relativ constanta, deci presiunea pe bugetul de pensii a ramas la cote foarte inalte.
Trebuie mentionat ca o mare parte din pensionari sunt pensionari pe caz de boala (peste 900.000 de pensionari). De altfel doar 54% din pensionarii din Romania sunt pensionari pe criteriul limitei de varsta.
Numarul casatoriilor a scazut cu 8,8% in perioada analizata fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar numarul divorturilor a crescut cu 55% in aceeasi perioada. Aceste evolutii se datoreaza, bineinteles, si situatiei de criza economica din tara noastra, greutatile financiare la nivel familial conducand la neintelegeri care, deseori, conduc la divort.
Cu toate acestea rata nuptialitatii este inca mai mare decat in Uniunea Europeana, iar rata divortialitatii este mai mica decat media Uniunii Europene. Acestea demonstreaza faptul ca societatea nostra este inca mai traditionalista decat multe din tarile europene.
Populatia ocupata este de circa 9.924.000 persoane. Daca extragem din aceasta cifra numarul salariatilor si al somerilor ramane un numar de 5.059.700 persoane(mai mult de jumatate). Aici regasim patroni, liber profesionisi, persoane fizice autorizate, asociatii familiale, gospodariile individuale(gospodariile rurale). Daca insa luam in calcul faptul ca numarul persoanelor ocupate in agricultura nu depaseste 3.000.000 persoane, putem trage concluzia ca un mare numar de persoane nu figureaza in nici una din categoriile enumerate mai sus, respectiv se poate sa nu aiba nici un venit oficial.
In Romania regasim un mare numar de studenti, acest numar este in prezent aproape mai mare decat numarul elevilor de liceu. O mare parte din acesti studenti studiaza in facultati particulare, iar, un numar destul de mare lucreaza déjà si au varste intre 30 si 40 de ani.
La aceasta crestere a numarului de studenti a contribuit si sistemul actual din invatamantul superior care face realmente obligatorie efectuarea masterului.
Exista si o baza reala pentru aceasta crestere exploziva a numarului de studenti, respectiv expansiunea in Romania a companiilor multinationale de prestari servicii care au recrutat in mare masura numai persoane cu studii superioare.











7. Previziuni privind trimestrul urmator
Industrie si Agricultura
Productia industriala va creste in trimestrul IV fata de aceeasi perioada din 2009, dar cresterea se va tempera, datorita in principal scaderii cererii interne.
Vor creste in mod special exporturile de autovehicule, industria metalurgica si industria farmaceutica. Scaderi mari vor fi mai ales in constructii si industria alimentara.
Pretul carburantilor va creste usor ca urmare a cresterii pretului petrolului pe plan mondial. Cu toate acestea apreciem ca pretul petrolului va scadea in urmatoarele 2-3 luni, ceea ce va contrabalansa tendinta de crestere a preturilor la carburanti. Pretul petrolului se afla acum la maximumul ultimului an.
Preturile resurselor energetice vor creste datorita incertitudinii privind evolutia economiei globale.
Preturile pricipalelor produse agricole vor creste ca urmare a slabelor recolte de pe plan mondial si mai ales din Rusia. Seceta si incendiile masive care au afectat Rusia in aceasta vara au condus déjà la cresteri pentru produsele agricole. Criza din domeniu se va accentua pe masura ce avansam in iarna astfel incat preturile vor continua sa creasca.
Comert Servicii Turism
Cifra de afaceri in comert va scadea in trimestrul IV fata de aceeasi perioada a anului trecut, din cauza reducerilor salariilor si a cresterii TVA.
Comertul cu autovehicule va scadea foarte putin si e posibil chiar sa creasca usor fata de trimestrul IV din 2009 datorita cresterii taxei de poluare incepand cu 1 ianuarie 2011. Astfel multe persoane se vor grabii sa-si achizitioneze autoturismele mai pentru a pride taxa valabila in prezent.
Domeniul farmaceutic va inregistra in continuare cresteri din cauza scaderii nivelului de trai. Un nivel de trai scazut inseamna, din nefericire, o crestere a incidentei imbolnavirilor.
Comertul cu carburanti va creste usor, efect al intensificarii activitatii de transport strans legata de cometrul exterior. Acesta va creste si el stimulat de cresterea comertului pe plan mondial din ultima perioada, insa balanta comerciala va inregistra in continuare deficit. Exportul auto nu poate de unul singur inclina balanta in favoarea tarii noastre.
Cifra de afacreri in servicii va creste, unul din domenii find jocurile de noroc, un alt domeniu castigator in perioade de criza.
Scaderi vor fi in continuare in sectorul de ingrijire-infrumusetare.
Numarul turistilor va ramane relativ constant. Numarul turistilor romani va continua sa scada dar va creste numarul turistilor straini.
Inmatricularile de autovehicule vor creste mai ales in ceea ce priveste autovehiculele second-hand, datorita cresterii puternica a taxei de poluare pentru acestea incepand cu 1 ianuarie 2011.
Finante Publice
Salariile in domeniul bugetar vor scadea puternic in trimestrul IV fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Produsul Intern Brut va ramane relativ constant sau va creste usor fata de trimestrul III. Aceasta pentru ca va creste consumul, trimestrul IV fiind caracterizat prin usoare cresteri ale veniturilor salariale datorita primelor, bonusurilor etc. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, insa, Produsul Intern Brut va scadea usor datorita reducerilor salariale si cresterii TVA care, ambele, actioneaza in directia reducerii consumului. Cresterea productiei industrial va atenua aceasta reducere, insa credem ca, in final, PIB-ul va inregistra o scadere de circa 0,3%(fata de trimestrul IV din 2009).
Deficitul bugetar se va incadra in prevederile acordului cu FMI(de altfel la sfarsitul lunii octombrie defictul ajunsese la 4,6% din PIB, sub limita convenita de 6,8%). Credem ca dificitul bugetar la sfarsitul anului nu va depasi 6,5 %, pentru ca statul sa dovedeasca FMI ca poate sa tina in frau cheltuielile.
Numarul angajatilor din sistemul bugetar va scadea.
Numarul pensionarilor va ramane constant deoarece, in ciuda faptului ca sunt multe persoane care vor atinge limita de varsta, va fi o tendinta contrara data de selectia mai riguroasa in ceea ce priveste pensionarile pa caz de boala, sau pensionarile anticipate.
Datoria externa a Romaniei va creste de 89,7 mld euro pana spre 90-92 mld Euro. Cresterea se va datora mai ales cresterii datoriei guvernamentale.
Piata Monetara
Salariul mediu net va scadea in trimestrul IV 2010 fata de trimestrul IV 2009 (intre 1.7-2 %).
Rata inflatiei va creste usor si va ajunge pana la 8%. Vor creste preturile la produsele alimentare si vor scadea cele la produse de flosinta indelungata(gen electrocasnice).
Rata dobanzii de referinta va ramane constanta la 6,25%, deoarece Banca Nationala a Romaniei depune eforturi pentru asigurarea stabilitatii macroeconomice. Statul va continua sa se imprumute masiv pentru a platii imprumuturi anterioare dar si pentru plata salariilor si pensiilor.
Valoarea creditelor restante la Bancile comerciale va creste puternic datorita reducerilor salariilor dar si cresterii usoare a cursului euro/leu.

Indicatori sociali.
Numarul salariatiilor va continua sa scada,ca urmare a concedierilor in sistemul bugetar si a slabei reveniri in industrie. Scaderea va fi insa mai usoara si din cauza angajarilor sezoniere.
Numarul somerilor isi va opri scaderea si va ramane relativ constant ca urmare a egalizarii intrarilor cu iersirile din evidentele oficiului de somaj. Numarul somerilor barbati va ramane mai mare decat cel al femeilor deoarece domeniile cel mai puternic afectate de criza sunt acelea in care barbatii reprezinta forta de munca majoritara(exemplu: constructiile).
Populatia Romaniei va continua sa scada in trimestrul IV ca urmare a reducerii natalitatii si a cresterii mortalitatii. Din pacate si cresterea mortalitatii este un efect al crizei.
Numarul pensionarilor va ramane relativ constant in trimestrul IV fata de trimestrul III.
Numarul casatoriilor va fi mai mic in trimestrul IV fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar numarul divorturilor mai mare fata de trimestrul IV din 2009. Aceste evolutii sunt, de asemenea, un alt efect al crizei cu care ne confruntam.



8. Solutii, propuneri
Masurile luate trebuie sa premieze intreprinzatorii corecti si sa penalizeze pe cei care desfasoara activitati incorecte. Solutiile vizeaza urmatoarele aspecte:
- Cresterea veniturilor bugetare
- Reducerea evaziunii fiscale
- Reducerea cheltuielilor bugetare
- Crearea de locuri de munca
- Stimularea economiei
- Imbunatatirea indicatorilor sociali
1. Acordarea de facilitati pentru firmele care angajeaza someri. Facilitatilevor cuprinde scutirea de la plata contributiilor pe perioada de 1 an pentru somerii angajati, cu impunerea obligativitatii pastrarii angajatului inca cel putin 1 an.
2. Scutirea de la plata impozitului pe profit a microinteprinderilor pe o perioada de 1 an, cu conditia ca patronii acestora sa nu mai fie asociati in alte firme. Aseacte scutire se va acorda doar daca firma nu desfasoara activitati “la negru”(vanzari fara acte, angajari fara contract de munca etc.), in caz contrar firma va fi puternic sanctionata.
3. Incheierea unui accord de parteneriat Romania-China care sa cuprinda urmatoarele:
Investitii chinezesti in Romania prin construirea de autostrazi si cai ferate. Scutirea de la plata impozitului pe profit a firmelor chinezesti unifamiliale, in urmatoarele conditii: Toata activitatea comerciala sa se desfasoare cu acte in regula. Actionarii chinezi sa nu mai detina alte societati comerciale.
4. Stabilirea indemnizatiei de ingrijire copil la o suma fixa, fara a se reduce perioada de acordare. Aceasta masura va conduce la revenirea mai rapida la munca a mamelor cu salarii mari si ajutarea mamelor cu salarii mici. Dupa varsta de 2 ani se va acorda pe o perioada de inca trei ani o alocatie marita pentru copii(pana la varsta de 5 ani). Aceasta alocatie, in jur de 200 de lei, se va acorda doar daca familia va duce copilul la gradinita si doar in anumite conditii de venit pe membru de familie. Concomitent se vor acorda reduceri de impozite si contributii pentru firmele care angajeaza mame care nu s-au putut intoarce la fostul loc de munca.
5. Alocatia de stat pentru copii sa se acorde dupa varsta de 18 ani doar in anumite conditii de venit pe membru de familie
6. Scutirea de la plata penalitatilor de intarziere a societatilor care achita integral restantele la buget in termen de cateva luni. Astfel o parte din firme vor face credite la banci pentru achitarea restantelor, dand astfel un impuls creditarii.
7. Cresterea accizelor la produsele cu adevarat de lux: bijuterii autoturisme etc.
8. Reducerea pe cat posibil a acelor cheltuieli de la buget care nu fac altceva decat sa genereze alte cheltuieli. Exemplu : standuri de flori pe marginea drumurilor, sali de sport etc.
9. Reducerea TVA la produsele alimentare de baza.
10. Reducerea numarului de pensionari care nu se incadreaza la limita de varsta, prin criteria mai riguroase la acordare.
11. Crearea unui sistem prin care achizitiile statului sa se faca de la acele firme care se afla in dificultate. De exemplu se poate stabili ca 30% din achizitiile statului sa se faca de la astfel de firme.
12. Plata datoriilor statului catre firme: plata TVA pe care firmele il au de recuperat, plata arieratelor(datorii vechi ale statului catre furnizori).
13. Accesarea de imprumuturi pe termen lung care sa fie folosite exclusiv pentru investitii de amploare.
14. Scutirea firmelor de la plata impozitului pentru profitul reinvestit. Reinvestirea profitului va conduca la incasari suplimentara la buget prin TVA dar si prin sustinerea acelor sectoare care produc mijloace fixe, bunuri de folosinta indelungata.
15. Sustinerea firmelor care desfasoara activitati de productie prin facilitati fiscale si prin garantarea unor imprumuturi pentru dezvoltare.
16. Sustinerea producatorilor agricoli prin acordarea de subventii pentru lapte, carne, sau produse agricole.
17. Realizarea unui program de garantare a imprumuturilor pentru deschiderea de ferme de animale sau exploatari agricole.
18. Sustinerea fermierilor care se asociaza in vederea constituirii de mari exploatari agricole.
19. Vanzarea pe bursa a participatiilor minoritare ale statului in diferite societati comerciale.
20. Reducerea, pe cat posibil, a contributiilor aferente salariilor. Aceste reduceri se vor intoarce la buget prin TVA, sau impozit pe profit, deoarece banii ramasi in plus pentru salariati se vor indrepta catre consum.
21. Cresterea cuantumului deducerii personale de baza pana la 500 lei. Astfel va scadea impozitul pe salariu indeosebi pentru cei cu salarii mici. Si aceste sume se vor inoarce la buget prin TVA si impozit pe profit, deoarece persoanele cu venituri mici cheltuie tot salariul.