Raport trimestrul IV 2010

RAPORT TRIMESTRIAL DE ANALIZA MACROECONOMICA A ECONOMIEI NATIONALE A ROMANIEI

TRIMESTRUL IV / 2010

Cuprins:
1.Industrie si Agricultura
2.Comert, servicii, turism.
3.Finante publice.
4.Piata monetara.
5.Indicatori sociali.
6.Concluzii privind perioada analizata.
7.Previziuni privind trimestrul urmator.
8.Solutii, propuneri.

1. Industrie si agricultura

Octombrie:

Productia industriala a crescut cu 2,9%

Cele mai importante cresteri: Fabricarea textilelor (3,4%), Fabricarea articolelor de imbracaminte(8,8%), Marochiarie(23,2%), Prelucrarea lemnului(6,2%), Fabricarea substantelor chimice(10,8%), Fabricarea produselor farmaceutice(3,4 %), Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice (9,3%), Industria metalurgica(16,8%), Fabricarea calculatoarelor(17,7%), Fabricarea echipamentelor electrice(20,3%), Fabricarea autovehiculelor rutiere(16,1%), Productia energiei electrice(8%), Fabricarea de utilaje, si echipamente (8,1%), Fabricarea mobilei (15,7%)

Cele mai importante scaderi: Industria extractiva(-9%), Industria alimentara(-6,8%), Fabricarea bauturilor(-14,3%), Fabricarea produselor de tutun(-11,1%), Prelucrarea titeiului(-34,4%), Constructii metalice(-12,5%), Alte mijloace de transport(-33,6%).

Constructiile au scazut cu -4%. Lucrarile de constructii noi au scazut cu -17,2%. Lucrarile de reparatii capitale au scazut cu -4,1%. Lucrarile de reparatii curente au crescut cu 37,8%.

Cladirile rezidentiale au scazut cu -36,1%, cladirile nerezidentiale au scazut cu -14%, iar constructiile ingineresti au crescut cu11,8%..

     Noiembrie:

 Productia industriala a crescut cu 6,5%

Cele mai importante cresteri: Extractia Carbunelui(5,1%), Fabricarea bauturilor(8,2%), Fabricarea produselor din tutun(8,2%), Fabricarea textilelor(9,1%), Fabricarea imbracamintei(6,3%), Marochinarie(12,5%) Prelucrarea lemnului(7%), Fabricarea produselor farmaceutice(12,6%), Fabricarea produselor din cauciuc(11,8%), Industria metalurgica(12%), Fabricarea calculatoarelor(19,8%), Fabricarea echipamentelor electrice(24,3%), Fabricarea autovehiculelor rutiere(14,3%), Productia energiei electrice(1,6%) Fabricarea mobilei(8,8%).

Cele mai importante scaderi: Industria extractiva(-4,6%), Industria alimentara(-7,7%), Prelucrarea titeiului(-6,6%), Constructii metalice(-2%), Alte mijloace de transport(-24,1%).

Constructiile au scazut cu -17,1%. Lucrarile de constructii noi au scazut cu -17,8%. Lucrarile de reparatii capitale au scazut cu -7,1%. Lucrarile de reparatii curente au scazut cu -20%.

Cladirile rezidentiale au scazut cu -35,4%, cladirile nerezidentiale au scazut cu -12,5%, iar constructiile ingineresti au scazut cu -12,9%.

      Decembrie:

      Productia industriala a crescut cu 4,3%

Cele mai importante cresteri: Extractia carbunelui (2,7%),  Fabricarea imbracamintei(4,1%), Prelucrarea lemnului(26,7%), Fabricarea produselor farmaceutice(12,1%), Fabricarea produselor din cauciuc(8,7%), Industria metalurgica(5,2%), Fabricarea calculatoarelor(10,8%), Fabricarea echipamentelor electrice(26,2%), Fabricarea autovehiculelor rutiere(25,8%), Fabricarea mobilei(10%), Productia energiei electrice(4,3%).

Cele mai importante scaderi: Industria alimentara(-12%), Fabricarea produselor de tutun (-23,2%), Prelucrarea titeiului(-14,4%), Alte mijloace de transport(-42,1%).

Constructiile au scazut cu -1%. Lucrarile de constructii noi au ramas constante. Lucrarile de reparatii capitale au crescut cu 27,5%. Lucrarile de reparatii curente au scazut cu -15,6%.

Cladirile rezidentiale au scazut cu -18,1%, cladirile nerezidentiale au crescut cu 14%, iar constructiile ingineresti au scazut cu -2,2%

Anul 2010:

Productia industriala a crescut cu 4,3%.

Cele mai importante cresteri: Fabricarea produselor textile(7,5%), Prelucrarea lemnului(12%), Fabricarea substantelor chimice (8,5%), Fabricarea produselor farmaceutice(7,4%), Fabricarea produselor de cauciuc(6,9%), Industria metalurgica(26,8%), Fabricarea echipamentelor electrice(30,4%),  Productia de energie electrica(7,9%).

Cele mai importante scaderi: Industria extractiva(-7%), Industria alimentara(-7,6%), Fabricarea bauturilor(-6%), Fabricarea produselor din tutun(-19,2%), Prelucrarea titeiului(-12,9%), Constructii metalice(-8,5%), Fabricarea mobilei(-1,8%), Fabricarea altor mijloace de transport (-34,9%).

Consumul de energie electrica a crescut cu 4,2% fata de anul 2009(pana la 60533 milioane kwh), repartizat dupa cum urmeaza: consumul final in economie(38633 mil kwh, +3,8%), consumul populatiei(11196 mil kwh +1,7%), export (3030 mil kwh +2,8%), consum propiu tehnologic (6983,1 mil kwh +7,7%), iar scaderi a inregistrat consumul pentru iluminatul public(690,6 mil kwh -5,9%).

Investitiile in economie au scazut cu 14,2% (la trim III), cea mai mare scadere fiind la constructii (-18,2%).

Constructiile au scazut cu -13,2%. Lucrarile de constructii noi au scazut cu -18,9%. Lucrarile de reparatii capitale au scazut cu -4, 1%. Lucrarile de reparatii curente au crescut cu 0,4%.

Cladirile rezidentiale au scazut cu -35,7%, cladirile nerezidentiale au scazut cu -13,6%, iar constructiile ingineresti au scazut cu -3,1%

Locuintele finalizate au scazut cu -8,2%(la 9 luni) fata de aceeasi perioada a anului trecut(13458 unitati).

In ceea ce priveste culturile agricole, au crescut recoltele la grau, orz, ovaz, rapita pentru ulei, porumb, floarea soarelui, soia, sfecla de zahar si au scazut recoltele la orzoaica, cartofi, struguri.

Ponderea agriculturii, silviculturii si pescuitului in PIB este in Romania de 5,8%.

In anul 2009 productia ramurii agricole a scazut fata de 2008 cu -2,2%.

In primul semestru din 2010 productia Agricola a crescut cu 1,8% fata de aceeasi perioada din 2009

Suprafata arabila in Romania este de 0,42ha/locuitor, aproape dublu fata de media europeana de doar 0.236 ha/locuitor. Suprafata Agricola a tarii  este de 14,7 mil ha(loc 7 in UE) din care 9,4 mil ha(locul 5 in UE) reprezinta teren arabil.

Dupa o evaluare din noiembrie 2008 se apreciaza ca aproximativ 6,8 mil ha agricole nu sunt lucrate(in 2010 aproximativ 3 mil ha arabile nu au fost lucrate).

Ponderea populatiei ocupate in agricultura reprezinta circa 29,5% din totalul populatiei ocupate.
  

2. Comert, servicii, turism.

Octombrie:

Cifra de afaceri din comert cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor a fost in scadere cu 7,1% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Scaderi s-au inregistrat aproape peste tot, exceptie facand Produsele farmaceutice si cosmetice(+2,7%), Produsele textile, imbracaminte, incaltaminte, piele(+40,3%), Carburanti(+10,7%).

Cifra de afaceri a comertului cu autovehicule si motociclete a fost in scadere cu -4,1% fata de acceasi perioada din anul precedent.

Valoarea exporturilor a crescut cu 28% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Valoarea importurilor a crescut cu 15,1% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Soldul balantei comerciale a fost de -3,148 mld lei (-736 mil euro)

Cifra de afaceri din servicii prestate populatiei a crescut cu 13,5%.

      Cresteri: Jocuri de noroc(23,1%), Agentii de turism(15,9%), Hoteluri si restaurante(8,8%), Ingrijire-infrumusetare(+16,4%), Curatatorie Textile(+5,8%).

Scaderi: Alte activitati(-12,8%).

Serviciile prestate firmelor au crescut cu 3%.

Cresteri mari s-au inregistrat in transporturi terestre si pe apa, curier, informatii, intermedieri privind forta de munca, iar scaderi mari au fost in domeniile transporturi aeriene, productie cinematografica, contabilitate, publicitate, asistenta juridica, curatenie.

Numarul turistilor a fost de 508.437, in crestere cu 1,4%. Cresteri au fost si la turistii romani si straini.

Noiembrie:

Cifra de afaceri din comert cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor a scazut cu -8,9% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Scaderi s-au inregistrat aproape peste tot, exceptie facand Produsele textile, imbracaminte, incaltaminte, piele(+62,6%), Comert prin internet(+6,4%), Carburanti(+3,7%).

Cifra de afaceri a comertului cu autovehicule si motociclete a crescut cu 13,8% fata de acceasi perioada din anul precedent.

Valoarea exporturilor a crescut cu 30,9% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Valoarea importurilor a crescut cu 24,9% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Soldul balantei comerciale a fost de -3,913 mld lei (-911 mil euro)

Cifra de afaceri din servicii prestate populatiei a crescut cu 22,2%.

      Cresteri: Jocuri de noroc(19,1%), Agentii de turism(48,6%), Hoteluri si restaurante(23,5%), Ingrijire-Infrumusetare(30,4%), Curatatorie textile(9,6%).

Scaderi: Alte activitati(-4,3%).

Si serviciile prestate firmelor au crescut cu 5,3%.

Cresteri mari s-au inregistrat in transporturi, informatii, intermedieri privind forta de munca, iar scaderi mari au fost in domeniile telecomunicatii, contabilitate, asistenta juridica, publicitate, curatenie.

Numarul turistilor a fost de 450.602, in crestere cu 9,04%. Cresterea s-a inregistrat atat la turistii romani, cat si la turistii straini.

Decembrie:

Cifra de afaceri din comert cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor a fost in scadere cu 9,4% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Scaderi s-au inregistrat aproape peste tot, exceptie facand: Produsele textile, imbracaminte, incaltaminte, piele(+37,1%), Comert prin internet(22%).

Cifra de afaceri a comertului cu autovehicule si motociclete a fost in  crestere cu 5,2% fata de acceasi perioada din anul precedent.

Valoarea exporturilor a crescut cu % fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Valoarea importurilor a crescut cu % fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Soldul balantei comerciale a fost de  mld lei (- mil euro)

Se vor publica

Cifra de afaceri din servicii prestate populatiei a crescut cu 17,6%.

 Cresteri: Jocuri de noroc(15%), Agentii de turism(49,9%), Hoteluri si restaurante(17,4%),Infrumusetare (33,1%), Curatatorie textile(15,1%).

Scaderi: Alte activitati (-3,4%)

Si serviciile prestate firmelor au crescut cu 7,8%.

Cresteri mari s-au inregistrat in transporturi, informatii,posta , curierat , intermedieri privind forta de munca, iar scaderi mari au fost in domeniile: contabilitate, asistenta juridica, arhitectura, curatenie,telecomunicatii,publicitate.

Numarul turistilor a fost de 387.762 , in crestere cu 8,9 %. Si numarul turistilor romani si cel al turistilor straini a crescut.

Trimestrul IV

S-au inmatriculat 120269 autoturisme(60,2%), 616 autocare si microbuze(+51,3%), 864 motociclete/scutere(-21%), 9697autocamioane(+3,2%).

Numarul turistilor a scazut pe Litoral, in statiunile balneare, s-a pastrat relativ constant in zona Montana si a crescut in Bucuresti si orasele resedinta de judet.

Anul 2010

Companiile de Asigurari au subscris in anul 2010 prime brute de 8,36 mld lei(1,98mld euro), in scadere cu 5,75%  fata de 2009. Daunele platite in aceeasi perioada au insumat aproape 5,4 mld lei(1,27 mil euro), cu 7% mai putin decat in 2009.

3.Finante publice.

Octombrie:

Bugetul Consolidat: Venituri: 138,162 mld lei, Cheltuieli: 163,977 mld lei

Deficit: -25,815 mld lei

Bugetul de stat:

Venituri: 54,565 mld lei

Cheltuieli: 79,360 mld lei

Deficit: -24,794  mld lei

Bugetele locale:

Venituri: 35,706 mld lei

Cheltuieli: 31,890  mld lei

Excedent: 3,816 mld lei

Bugetul asigurarilor sociale de stat:

Venituri: 33,623  mld lei

Cheltuieli: 35,467 mld lei

Deficit: -1,844 mld lei

Bugetul asigurarilor de somaj:

Venituri: 1,105 mld lei

Cheltuieli: 3,332 mld lei

Deficit: -2,226 mld lei

Bugetul asigurarilor sociale de sanatate:

Venituri: 13,163 mld lei

Cheltuieli: 13,928 mld lei

Deficit: -0,765 mld lei

Salariile in domeniul bugetar au scazut in iulie fata de aceeasi luna a anului trecut: Administratie publica si aparare(-20%), Invatamant(-24,4%), Sanatate(-22,8%), Cultura(-19,5%).

Noiembrie:

Bugetul Consolidat: Venituri: 153,622 mld lei, Cheltuieli: 182,736 mld lei

Deficit: -29,114 mld lei

Bugetul de stat:

Venituri: 60,076 mld lei

Cheltuieli: 89,743 mld lei

Deficit: -29,667 mld lei

Bugetele locale:

Venituri: 39,121 mld lei

Cheltuieli: 35,439 mld lei

Excedent: 6,682 mld lei

Bugetul asigurarilor sociale de stat:

Venituri: 38,978 mld lei

Cheltuieli: 39,057 mld lei

Deficit: -0,079 mld lei

Bugetul asigurarilor de somaj:

Venituri: 1,198 mld lei

Cheltuieli: 3,569 mld lei

Deficit: -2,371 mld lei

Bugetul asigurarilor sociale de sanatate:

Venituri: 14,249 mld lei

Cheltuieli: 14,928 mld lei

Deficit: -0,679 mld lei

Salariile in domeniul bugetar au scazut in august fata de aceeasi luna a anului trecut: Administratie publica si aparare(-16,3%), Invatamant(-15,6%), Sanatate(-14,2%), Cultura(-13,7%).

Decembrie:

Bugetul Consolidat: Venituri: 171,277 mld lei, Cheltuieli: 207,181 mld lei

Deficit: -35,904 mld lei

Bugetul de stat:

Venituri: 66,546 mld lei

Cheltuieli: 102,627 mld lei

Deficit: -36,081 mld lei

Bugetele locale:

Venituri: 43,902 mld lei

Cheltuieli: 41,207 mld lei

Excedent: 2,695 mld lei

Bugetul asigurarilor sociale de stat:

Venituri: 42,854 mld lei

Cheltuieli: 42,621 mld lei

Deficit: 0,232 mld lei

Bugetul asigurarilor de somaj:

Venituri: 1,310 mld lei

Cheltuieli: 3,812 mld lei

Deficit: -2,501 mld lei

Bugetul asigurarilor sociale de sanatate:

Venituri: 16,665 mld lei

Cheltuieli: 16,914 mld lei

Deficit:- 0,248 mld lei

Salariile in domeniul bugetar au scazut in decembrie fata de aceeasi luna a anului trecut: Administratie publica si aparare(-13%), Invatamant(-18%), Sanatate(-11%), Cultura(-15%).

Trimestrul IV: Produsul Intern Brut a crescut fata de trimestrul anterior cu 0,1%, iar fata de trimestrul IV din 2009 a scazut cu -0,6%.

Anul 2010: Produsul Intern Brut a scazut cu 1,3% fata de anul trecut.

Veniturile totale ale Bugetului general consolidat reprezinta 32,1% din PIB(28% venituri fiscale, 4,1% venituri nefiscale)(2009), fiind pe ultimul loc in Uniunea Europeana.

Contributiile sociale aferente salariilor insumeaza 44,35%.

Cheltuielile totale ale Bugetului general consolidat reprezinta 39,2% din PIB(ultimul loc in Uniunea Europeana)(2010). Cheltuielile au fost in crestere, in special cele de asistenta sociala.

Cheltuielile de personal au crescut rapid in ultimii ani, ajungand in 2009 la 10,6% din PIB(locul 19 in UE) In 2010 aceste cheltuieli au scazut insa cu 8,6% prin scaderea salariilor bugetarilor cu 25%. Ponderea remunerarii salariatilor in PIB a fost in 2010 de 8,4%.

La sfarsitul lui 2010 erau angajati la stat 1146000 persoane, in scadere fata de sfarsitul lui 2009.

In Romania exista aproximativ 5.668.000 pensionari, din care: 3.117.000 cu limita de varsta, 121.000 cu pensie anticipata, 903.000 pensie de invaliditate, 577.000 pensie de urmas, 799.000 pensionari agricultori, 159.000 pensionari aparare, siguranta si ordine publica si 11.000 pensionari IOVR.

Rata salariatilor raportata la numarul de pensionari este de 0,72 salariati/1 pensionar.

Raportul dintre salariul mediu net si pensia medie este de 2,08 (pensia reprezinta 48% din salariul mediu net).

Raportul dintre salariul mediu brut si pensia medie este de 2,88 (pensia reprezinta 34,7% din salariul mediu brut).

Cheltuielile de personal au scazut cu -8,6% fata de 2009. (21,2% din total)

Cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut cu 5,2% fata de 2009.(14,8% din total)

Cheltuielile cu dobanzile au crescut cu 20% fata de 2009.(3,6% din total)

Cheltuielile cu subventiile au scazut cu 6,7% fata de 2009.(3,3%din total)

Cheltuielile de capital au scazut cu 11,7% fata de 2009.(9,6% din total)

Cheltuielile cu asistenta sociala au crescut cu 7,3% fata de 2009. (34% din total).

Datoria externa totala a Romaniei a fost la 31 decembrie 2010 de  90,765 mld euro.

4.Piata monetara.

Octombrie:

Castigul salarial mediu net a fost de 1340 lei, in scadere cu 2,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Cresteri importante s-au inregistrat in urmatoarele sectoare: Agricultura (3%), Fabricarea bauturilor (9%), Fabricarea produselor din tutun (10%), Fabricarea textilelor, imbracamintei si incaltamintei (8,5%), prelucrarea lemnului (8%), Fabricarea hartiei (7%), Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice (8%), Industria metalurgica (8,5%), Constructii metalice (6%), Fabricarea calculatoarelor (8,4%), fabricarea echipamentelor electrice (5,3%), Fabricarea autovehiculelor (6,8%), Fabricarea mobilei (2%), Intretinerea masinilor (7%), Transporturi terestre (5,7%), Transporturi pe apa (18,2%), Editare (25%), Telecomunicatii (11%), Servicii informatice (23,2%), Intermedieri financiare (3%).

Scaderi importante s-au inregistrat in urmatoarele sectoare: Silvicultura (-2,7%), Extragerea petrolului (-2,4%), Prelucrarea titeiului (-5,1%), Administratie publica si aparare (-21,1%), Invatamant (-24%), Sanatate (-21,2%), Activitati culturale (-20,1%).

Indicele preturilor de consum a fost de 100,55 (fata de luna precedenta)

Rata anualizata a inflatiei a fost de 7,90%.

Marfurile alimentare s-au scumpit cu 1,92%, marfurile nealimentare cu 3,08%, iar serviciile cu 2,55%.

Cele mai mari cresteri: Legume(4,12%), Ulei(4,82%), Oua(7,10%), Energie termica(2,63%),  Apa canal salubritate(1,54%), Transport CFR(4,91%), Transport urban(1,87%).

Scaderi: Fructe(-1,01%),

Dobanda de referinta a BNR a fost de 6,25%

Cursul de schimb mediu Euro/Ron 4,2798

Soldul creditului neguvernamental a fost de 77,482 mld lei si de 129,354 mld lei  echivalent euro

Credite restante: 7,43 mld lei(+94%) si de 8,473 mld lei echivalent euro (+174%)

Ponderea restantelor in total credite : 7,64% ,  15,9 mld lei(75% peste 90 zile)

Soldul depozitelor: 105,508 mld lei si 63,427 mld lei echivalent euro

Noiembrie:

Castigul salarial mediu net a fost de 1377 lei, in crestere cu 0,81% fata de aceeasi perioada a anului trecut

Cresteri importante s-au inregistrat in urmatoarele sectoare: Agricultura (9,1%), Industria Extractiva (medie de 5,3%), Fabricarea bauturilor (14,2%), Fabricarea produselor din tutun (17,3%), Fabricarea textilelor, imbracamintei si incaltamintei (9,1%), Prelucrarea lemnului (5,7%), Fabricarea hartiei (14,2%), Fabricarea produselor farmaceutice(10,3%), Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice (12,7%), Industria metalurgica (10,7%), Fabricarea calculatoarelor (15,6%), Fabricarea echipamentelor electrice (15,2%), Fabricarea autovehiculelor (11,2%), Fabricarea mobilei (7%), Productia si furnizarea de energie electrica (3,7%), Distributia apei (9,8%), Transporturi terestre (4,8%), Transporturi pe apa (15,5%), Informatii si Comunicatii(16,5%), Intermedieri financiare (1,3%).

Scaderi importante s-au inregistrat in urmatoarele sectoare: Prelucrarea titeiului (-3,1%), Administratie publica si aparare (-16,3%), Invatamant (-15,6%), Sanatate (-14,2%), Activitati culturale (-13,7%). 

Indicele preturilor de consum : 100,52 (fata de luna precedenta)

Rata anualizata a inflatiei a fost de 7,73%.

Marfurile alimentare s-au scumpit cu 0,88%, marfurile nealimentare cu 0,38%, iar serviciile cu 0,20%.

Cele mai mari cresteri: Legume (3,68%), Cartofi(9,98%), Ulei(2,40%), Oua(7,95%), Zahar(2,22%),  Energie termica(6,04%).

Scaderi: Alte servicii(-0,42%).

Dobanda de referinta a BNR a fost de 6,25%

Cursul de schimb mediu Euro/Ron 4,2931

Soldul creditului neguvernamental a fost de 77,038 mld lei si de 130,886 mld lei echivalent euro

Credite restante : 7,691 mld lei(+94%) si de 8,665 mld lei echivalent euro(+179%)

Ponderea creditelor restante in total credite: 7,86% , 16,35 mld lei

Soldul depozitelor: 108,010 mld lei si de 64,074 mld lei echivalent euro

Decembrie:

Castigul salarial mediu net a fost de 1496 lei, in crestere cu 1,3%  fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Cresteri importante s-au inregistrat in urmatoarele sectoare:  Industria Extractiva (medie de 6,8%), Fabricarea bauturilor (12,6%), Fabricarea produselor din tutun (12,6%), Fabricarea textilelor, imbracamintei si incaltamintei (17%), Prelucrarea lemnului (7,9%), Fabricarea hartiei (10%), Prelucrarea titeiului(6,6%), Fabricarea produselor farmaceutice(7,3%), Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice (15%), Industria metalurgica (8,2%), Constructii metalice (5,9%), Fabricarea calculatoarelor (21,9%), Fabricarea echipamentelor electrice (15,2%), Fabricarea autovehiculelor (16,9%), Fabricarea mobilei (10,3%), Intretinerea masinilor (15,1%), Transporturi terestre (3,1%), Transporturi pe apa (28,3%), Editare (38,1%), Servicii informatice (29,3%).

Scaderi importante s-au inregistrat in urmatoarele sectoare: Administratie publica si aparare (-12,9%), Invatamant (-17,9%), Sanatate (-11,6%), Activitati culturale (-14,1%). 

Indicele preturilor de consum a fost 100,53(fata de luna precedenta)

Rata anualizata a inflatiei a fost de 7,96%.

Marfurile alimentare s-au scumpit cu 0,76%, marfurile nealimentare cu 0,55%, iar serviciile cu 0,04%.

Cele mai mari cresteri: Legume (2,81%), Ulei(1,69%), Oua(3,17%), Combustibili(2,87%), Cartofi(6,73%),Zahar(2,83%)

 Scaderi: Carne de porcine(-0.03%),  Medicamente(-0.02%), Telefon(-0,01%)

Dobanda de referinta a BNR a fost de 6,25%

Cursul de schimb mediu Euro/Ron 4,2925

Soldul creditului neguvernamental  a fost de 77,351 mld lei si de 131,947 mld lei echivalent euro.

Credite restante: 7,595 mld lei(+91%) si de 8,557 mld lei echivalent euro(+210%)

Ponderea creditelor restante in total credite: 7,66%,   16,16 mld lei

Soldul depozitelor: 113,489 mld lei si de 63,949 mld lei echivalent euro

Trimestrul IV

Masa monetara a crescut cu 2,8% fata de noiembrie 2010 si cu 6,9% fata de decembrie 2009.

Anul 2010:

            Masa monetara a crescut cu mai putin decat inflatia (6,9% fata de 7,96%). BNR face eforturi ca sa diminueze rata inflatiei. Dupa ce la inceputul lui 2010 dobanda de referinta a scazut, in al doilea semestru din 2010 dobanda de referinta a ramas constanta la 6,25%, datorita faptului ca inflatia este prea mare si nu permite reduceri suplimentare.

5.Indicatori sociali.

Octombrie:

Efectivul salariatilor din economie: 4.162.500 persoane

Salariul mediu brut: 1846 lei

Numarul somerilor: 645,500 (279.100; 43.2 % femei si 366.400; 56.8 % barbati)

Rata somajului: 7,1% (6,5% femei, 7,5% barbati)

Spor natural: -4630

Numarul casatoriilor: 11.912

Numarul divorturilor: 1.930

Numarul Pensionarilor in Trimestrul III : 5.668.000 persoane

Pensia Medie Trimestrul III : 718 lei

Noiembrie:

Efectivul salariatilor din economie: 4.146.400

Salariul mediu brut: 1900 lei

Numarul somerilor: 633.500 (272.300; 43% femei, 361.200; 57%  barbati)

Rata somajului: 6,9% (6,4% femei,7,4% barbati)

Spor natural: -4128

 Numarul casatoriilor: 5.120

Numarul divorturilor: 2.207

Numarul Pensionarilor in Trimestrul III : 5.668.000 persoane

Pensia Medie Trimestrul III : 718 lei

Decembrie:

Efectivul salariatilor din economie: 4.101.600

Salariul mediu brut: 2067 lei

Numerul somerilor: 627.000 (264.400 femei, 362.600 barbati)

Rata somajului: 6,9% (6,2% femei, 7,5% barbati)

Spor natural: -6979

Numarul casatoriilor: 3845

Numarul divorturilor: 3073

Numarul Pensionarilor in Trimestrul III : 5.668.000 persoane

Pensia Medie Trimestrul III : 718 lei

Trimestrul IV

Efectivul salariatilor a continuat sa scada fata de trimestrul anterior.

Cresteri s-au inregistrat in sectoarele: Fabricarea produselor textile, Fabricarea echipamentelor electrice, Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, Servicii informatice. Cresterile au fost insa foarte mici, aproape nesemnificative.

Scaderi mai ample au fost in sectoarele: Agricultura, Industria extractiva, Industria alimentara, Fabricarea bauturilor, Fabricarea imbracamintei, Fabricarea incaltamintei, Salubritate, Distributia apei, Constructii, Comert, Sectoarele bugetare.

Numerul somerilor inregistrati a continuat sa scada.

Numarul casatoriilor a fost de 20.877 cu -5.777(-21,7%) mai mic fata de 26.654 in trimestrul IV din 2009

Numarul divorturilor a fost de 7210 cu -790(-10%) mai mic  fata de 8000 in trimestrul IV din 2009

General:

Varsta medie a populatiei este in crestere, de la 38,8 ani in 2006, la 39,5 ani in 2009. Natalitatea a scazut drastic in ultmiii 20 de ani, astfel incat la grupa de varsta intre 0 si 5 ani se inregistreaza mai putine persoane decat intre 55 si 60 de ani.

Durata medie de viata este de 69,7 ani pentru barbati si 77,1 ani pentru femei.

Rata nuptialitatii este mai mare in Romania decat in UE, iar rata divortialitatii este mai mica decat media UE.

Populatia activa era in 2009 de  9.924.000 persoane, iar populatia ocupata era de 9.243.000 persoane.

6. Concluzii privind perioada analizata.

Industrie si Agricultura:

Productia industriala a crescut pe parcursul trimestrului IV fata de trimestrul IV din 2009. Cresteri au fost in industria prelucratoare, iar scaderile in industria alimentara si domeniul constructiilor.

Cresterile se datoreaza expansiunii comertului pe plan mondial. Astfel au crescut exporturile care au antrenat si alte sectoare si ramuri din industrie. Scaderile in domeniul alimentar se datoreaza scaderii consumului populatiei ca urmare a reducerii salariilor si a numarului de salariati.

In general investitiile in economie au scazut fapt cauzat de reducerea cererii pentru bunuri de folosinta indelungata.

Scaderea in domeniul constructiilor se datoreaza greutatii in obtinerea creditelor ipotecare, fapt care a condus la o scadere dramatica a cererii pentru locuinte noi. Expansiunea creditelor ipotecare din ultimii ani a fost principalul motor de crestere in constructii.

In agricultura recoltele obtinute au fost in general in crestere fata de anul trecut, singurele scaderi fiind la cartofi si struguri.

Acest fapt ne pune intr-o ipostaza destul de avantajoasa, date fiind problemele din domeniu de pe plan mondial cauzate de recoltele foarte slabe din Rusia(din cauza secetei din aceasta vara). Actualmente se inregistreaza o criza pe plan mondial in domeniu, fapt care a condus la explozii ale preturilor principalelor produse agricole. Faptul ca in tara noastra a crescut productia agricola ne creaza premisele pentru atenuarea efectelor acestei explozii a preturilor.

Ponderea populatiei ocupate in agricultura in total populatie ocupata este de circa 30%, adica aproape 3 milioane persoane.

Din nefericire o mare parte din terenurile agricole nu sunt lucrate( se apreciaza ca aproximativ 6,8 mil ha nu sunt lucrate)

Comert Servicii Turism:

Cifra de afaceri in Comert a fost in scadere, in trimestrul IV. Aceasta scadere a fost determinata de 2 factori: Cresterea TVA si Scaderea salariilor.

Scaderea salariilor a influentat cel mai mult comertul in lunile octombrie si noiembrie.In decembrie,desi salariile au crescut fata de decembrie 2009,cifra de afaceri in comert a scazut accentuat(-9,4%) din cauza cresterii accentuate a preturilor(inflatia la 31.12.2010 a fost de 7,96%).In plus numarul salariatilor a fost mai mic cu 255.000 fata de decembrie 2009,deci masa salariala a scazut.

Comertul cu autovehicule a inregistrat cresteri in trimestrul IV fata de trimestrul IV din 2009.Cauzele acestei cresteri sunt finalizarea programului rabla pe 2010(vouchere-le ramase neutilizate au fost valorificate in noiembrie 2010)si cresterea taxei de poluare incepand din 01.01.2011. 

Cresteri s-au inregistrat si in domeniul farmaceutic(normal, deoarece este un fapt dovedit ca in perioade de criza, creste consumul de medicamente), cometul on-line(care are o tendinta fireasca de crestere accentuata acum si de faptul ca se cauta produse la cel mai mic prêt, facandu-se comparatii intre produse on-line),comertul cu produse textile,imbracaminte si incaltaminte si comertul de carburanti. Cresterea comertului cu carburanti se explica prin usoara revenire a activitatii in industrie, lucru vizibil si prin cresterile inregistrate de comertul exterior.

Comertul exterior a crescut semnificativ in trimestrul IV, datorita, in principal, revenirii comertuluil exterior pe plan European si Mondial. Trebuie sa amintim aici si performanta deosebita a Uzinei Dacia care a reusit exporturi cu 25% mai mari. Cu toate acestea balanta comerciala a inregistrat deficit(importuri mai mari decat exporturi) datorita, in principal, faptului ca Romania exporta mai ales produse cu grad redus de prelucrare. Cursul de schimb euro/leu a ramas relativ constant in trimestru IV, avand o influenta neutra asupra importurilor si exporturilor.

Pe grafic se observa ca exporturile(cu albastru) au fost mai mici decat importurile(cu rosu) in fiecare luna din ultimul an ceea ce a condus la un deficit commercial de circa 27 mld lei adica aproximativ 6,5 mld Euro.

Finante Publice

Deficitul bugetului de stat consolidat a crescut in perioada analizata de la 25.903 miliarde lei (luna septembrie), la 35,904 miliarde lei (luna decembrie) . Pentru a acoperi acest deficit, statul a recurs la imprumuturi prin emisiunea de obligatiuni in valoare de 13,754 mld lei si 1,320 mld euro.

Statul a incercat sa reduca deficitul prin reducerea salariilor in domeniul bugetar, elinimarea sporurilor, reducerea indemnizatiei de crestere a copiilor si a celorlalte indemnizatii si ajutoare, dar si prin majorarea TVA-ului.

Produsul intern brut a scazut pe anul 2010 cu 1.3% fata de anul trecut. In trimestrul 4, fata de trimestrul 3 Produsul Intern Brut a crescut cu 0,1%.In trimestrul 4 din 2010 PIB-ul a scazut cu 0.6% fata de trimestrul 4 din 2009

Pe grafic se observa ca, dupa scaderea din trimestrul III, Produsul Intern Brut a crescut din nou, in mare masura din cauza cresterii productiei industriale.

Veniturile bugetului general consolidat reprezinta aproximativ 33% din P.I.B.

Cheltuielile bugetului general consolidat reprezinta aproximativ 39,5% din P.I.B.

Romania este pe ultimul loc in U.E. privind ponderea veniturilor in P.I.B.

Cheltuielile cu salariile si pensiile reprezinta aproximativ 66% din veniturile bugetului general consolidat in 2010.

Piata Monetara

Pe parcursul trimestrului IV , din 2010, salariul mediu net a crescut cu aproximativ cu  1,29 % fata de trimestrul IV din 2009; acest lucru s-a datorat in primul rand  faptului ca in majoritatea domeniilor bugetare s-au dat prime( mai putin in invatamant), atenuandu-se astfel scaderile din lunile precedente. Cea mai mare scadere in domeniul bugetar s-a inregistrat in invatamant( medie de -19,3% ). Cele mai mici scaderi s-au inregistrat in sanatate.

Pe grafic se observa ca lunile cu cele mai mari salarii sunt decembrie(datorita primelor) si martie(datorita celui de-al treisprezecelea salariu).

Numarul salariatilor a scazut de la 4.194.100 (sfarsitul lunii septembrie pana la 4.101.600 la sfarsitul lunii decembrie). Veniturile salariale totale lunare au crescut de la 5.620 mld.lei la 6,136 mld lei (aproximativ cu 516 mil.lei).Acest lucru este normal , deoarece in decembrie s-au acordat prime.Fata de decembrie  2009, masa salariala a scazut cu 315 mil. Lei.

Rata inflatiei a crescut in principal ca urmare a masurii de crestere a TVA-ului de la 1 iulie (de la 19% la 24%). Acest fapt a condus la stoparea procesului de reducere a dobanzii de referinta a BNR, proces inceput in urma cu aproximativ un an. In prezent dobanda de referinta se situeaza la 6.25%.

Impactul cresterii TVA-ului de la 1 iulie s-a manifestat foarte puternic mai ales la utilitati (energie electrica, gaze natural, telefonie ), in timp ce produsele alimentare au inregistrat cresteri mai mici.

Pe grafic se observa ca cele mai mari cresteri de preturi au fost in ianuarie(datorita cresterii accizelor) si in iulie(datorita cresterii TVA).

Pe parcursul trimestrului IV statul a imprumutat 13,754 mld.lei si 1,320 mld. € de la bancile comerciale.

In 2010 statul a imprumutat 41,054 mld.lei si 2,520 mld. € prin emisiuni de Obligatiuni si Certificate de trezorerie. O mare parte din acesta suma este utilizata pentru rostogolirea imprumuturilor mai vechi, cealalta parte fiind utilizata pentru acoperirea deficitului bugetului de stat consolidat.

Cursul de schimb €/leu s-a pastrat relativ stabil prin interventii ale BNR desi masa monetara a fost in crestere.

Valoarea creditelor restante a crescut pe parcursul trimestrului IV ,cea mai accentuata crestere fiind in luna noiembrie. (7,66% =16,16 mld lei).Cresterea creditelor restante se datoreaza in principal scaderii salariilor bugetarilor cu 25 %.

             Crestere mare s-a realizat la creditele restante in € si ca urmare a cresterii cursului Euro-Leu.

            Pe grafic se observa ca, in decurs de 1 an, valoarea creditelor restante a crescut cu mai mult de dublu.

             Valoarea soldului depozitelor populatiei a crescut pe parcursul trimestrului IV, fapt ce se datoreaza neincrederii generale in situatia economica.

Valoarea soldului creditelor a crescut usor,cresterea inregistrandu-se la creditele in Euro si scaderea la cele in Lei.

           Cresterea la soldul in € se datoreaza in principal cresterii creditelor ipotecare prin programul “Prima Casa”.

          Avantul creditarii din perioada de boom economic s-a terminat brusc,singurele credite care mai cresc in perioada de fata fiind cele ipotecare si refinantarile.

Indicatori Sociali

Numarul salariatilor din economie a continuat sa scada pe parcursul trimestrului 4,in concordanta cu evolutia din ultimul an, ajungand in decembrie la 4.101.600 salariati. Salariul mediu brut a crescut pana la 2067 lei(si datorita primelor din luna decembrie), fiind cu 2,1 % mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut. Tinand cont de faptul ca rata inflatiei in acest interval a ajuns la aproape 8%, se poate observa cu usurinta ca puterea de cumparare a scazut dramatic, cu aproximativ 6%.

Numarul somerilor a continuat si el sa scada ajungand in luna decembrie la 627.000 someri. Rata somajului a ajuns in decembrie la 6,9%. Cei mai multi someri sunt barbati (362.600 fata de 264.400 femei). Scaderea numarului somerilor se datoreaza faptului ca un numar de someri au treminat perioada de acordare a ajutorului de somaj si nu mai figureaza in evidente. Aceste persoane nu si-au gasit insa un loc de munca deoarece si numarul salariatilor a scazut.

Populatia Romaniei a continuat sa scada pe parcursul trimestrului 4,  cu valori mari(pe cele trei luni sporul natural a fost negativ, respectiv un total de -11.107 persoane).

Romania se confrunta cu un rapid proces de imbatranire a populatiei. Acest proces se datoreaza cresterii sperantei de viata, dar si scaderii ratei natalitatii, fapt care a condus la un relativ paradox: In Romania exista in acest moment mai multe persoane cu varste intre 55 si 60 de ani, decat cu varste cuprinse intre 1 si 6 ani.

Din acest motiv se poate deduce lesne faptul ca numarul pensionarilor a ramas relativ constant, desi in usoara scadere fapt care arata si eforturile guvernului de reducere a acestui numar. Pensia medie a ramas si ea relativ constanta, in  usoara crestere, deci presiunea pe bugetul de pensii a ramas la cote foarte inalte(valoarea lunara a pensiilor este de 4,069mld lei, in crestere fata de 4,025 mld lei la sfarsitul anului 2009).

Trebuie mentionat ca o mare parte din pensionari sunt pensionari pe caz de boala (peste 900.000 de pensionari). De altfel doar 54% din pensionarii din Romania sunt pensionari pe criteriul limitei de varsta.

Numarul casatoriilor a scazut cu 21,7% in perioada analizata fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar numarul divorturilor a scazut cu 10% in aceeasi perioada. Aceste evolutii se datoreaza, bineinteles, si situatiei de criza economica din tara noastra, greutatile financiare determina ca numarul tinerilor care se casatoresc sa scada. Pe de alta parte si numarul divorturilor a scazut deoarece si divorturile costa.

Cu toate acestea rata nuptialitatii este inca mai mare decat in Uniunea Europeana, iar rata divortialitatii este mai mica decat media Uniunii Europene. Acestea demonstreaza faptul ca societatea nostra este inca mai traditionalista decat multe din tarile europene.

Populatia ocupata este de circa 9.924.000 persoane. Daca extragem din aceasta cifra numarul salariatilor si al somerilor ramane un numar de 5.195.400 persoane(mai mult de jumatate). Aici regasim patroni, liber profesionisi, persoane fizice autorizate, asociatii familiale, gospodariile individuale(gospodariile rurale). Daca insa luam in calcul faptul ca numarul persoanelor ocupate in agricultura nu depaseste 3.000.000 persoane, putem trage concluzia ca un mare numar de persoane nu figureaza in nici una din categoriile enumerate mai sus, respectiv se poate sa nu aiba nici un venit oficial.

            Se spune ca in Romania exista un numar 1.700.000 persoane care lucreaza la negru. Acest numar mare evidentieaza incapacitatea guvernelor de dupa revolutie de a gasi o formula prin care sa stimuleze munca salariata conform legii.

In Romania regasim un mare numar de studenti(aproximativ 1 milion), acest numar este in prezent aproape mai mare decat numarul elevilor de liceu. O mare parte din acesti studenti studiaza in facultati particulare, iar, un numar destul de mare lucreaza déjà si au varste intre 30 si 40 de ani.

La aceasta crestere a numarului de studenti a contribuit si sistemul actual din invatamantul superior care face realmente obligatorie efectuarea masterului.

Exista si o baza reala pentru aceasta crestere exploziva a numarului de studenti, respectiv expansiunea in Romania a companiilor multinationale de prestari servicii care au recrutat in mare masura numai persoane cu studii superioare. 

7. Previziuni privind trimestrul urmator.

Industrie si Agricultura

Productia industriala va creste in trimestrul I din 2011 fata de aceeasi perioada din 2010, impulsionata fiind de cresterile inregistrate de economiile dezvoltate. Cererea interna, insa, va ramane redusa datorita inrautatirii nivelului de trai pentru o mare parte a populatiei.

Vor creste in mod special exporturile de autovehicule, industria metalurgica si industria farmaceutica. Scaderi mari vor fi mai ales in constructii si industria alimentara.

Pretul carburantilor va creste usor ca urmare a cresterii pretului petrolului pe plan mondial si a cresterii accizelor. Pretul petrolului este in crestere si datorita problemelor politice din Africa de Nord si Orientul Mijlociu. Schmbarea puterii in aceste tari aduce cu sine nesiguranta care se va traduce in cresterea preturilor petrolului.

Preturile resurselor energetice vor creste datorita incertitudinii privind evolutia economiei globale.

Preturile pricipalelor produse agricole vor creste ca urmare a slabelor recolte de pe plan mondial din tari mari producatoare cum sunt China, Australia, Brazilia, Rusia. Pe masura ce se vor tranzactiona noile recolte din emisfera nordica(incepand cu luna martie), credem ca preturile se vor stabiliza si se vor reduce pana la niveluri mai acceptabile.

Comert Servicii Turism

Cifra de afaceri in comert va scadea in trimestrul I din 2011 fata de aceeasi perioada a anului trecut, din cauza reducerilor salariilor bugetarilor si a cresterii TVA.

Comertul cu autovehicule va fi relativ stabil si e posibil chiar sa creasca usor fata de trimestrul I din 2010 datorita efectului de baza(vanzarile de autovehicule din trimestrul I din 2010 au fost foarte reduse).

Domeniul farmaceutic va inregistra in continuare cresteri din cauza scaderii nivelului de trai. Un nivel de trai scazut inseamna, din nefericire, o crestere a incidentei imbolnavirilor.

Comertul cu carburanti va creste usor, efect al intensificarii activitatii de transport strans legata de cometrul exterior. Acesta va creste si el stimulat de cresterea comertului pe plan mondial din ultima perioada, insa balanta comerciala va inregistra in continuare deficit. Exportul auto nu poate de unul singur inclina balanta in favoarea tarii noastre.

Cifra de afacreri in servicii va creste, unul din domenii find jocurile de noroc, un alt domeniu castigator in perioade de criza.

Numarul turistilor va ramane relativ constant. Numarul turistilor romani va continua sa scada dar va creste numarul turistilor straini.

Inmatricularile de autovehicule vor creste datorita, de asemenea, efectului de baza din trimetrul I 2010.

Finante Publice

Salariile in domeniul bugetar vor scadea puternic in trimestrul I din 2011 fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Produsul Intern Brut va ramane relativ constant sau va creste usor fata de trimestrul IV. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, insa, Produsul Intern Brut va scadea usor datorita reducerilor salariale(a masei salariale) si cresterii TVA care, ambele, actioneaza in directia reducerii consumului. Cresterea productiei industrial va atenua aceasta reducere, insa credem ca, in final, PIB-ul va inregistra o scadere de circa 0,2%(fata de trimestrul I din 2010).

Deficitul bugetar va fi redus in primul trimestru, deoarece se vor vedea efectele politicii de austeritate implementata de guvern.

Numarul angajatilor din sistemul bugetar va scadea.

Numarul pensionarilor va ramane constant deoarece, in ciuda faptului ca sunt multe persoane care vor atinge limita de varsta, va fi o tendinta contrara data de selectia mai riguroasa in ceea ce priveste pensionarile pa caz de boala, sau pensionarile anticipate.

Datoria externa a Romaniei va creste de la 90,765 mld euro pana spre 92-94 mld Euro. Cresterea se va datora mai ales cresterii datoriei guvernamentale.

Piata Monetara

Salariul mediu net va creste in trimestrul I 2011 fata de trimestrul I 2010 datorita cresterii salariilor bugetarilor cu 15%.

 Rata inflatiei va scadea usor si va ajunge pana la 7%. Vor creste preturile la produsele alimentare si vor scadea cele la produse de flosinta indelungata(gen electrocasnice).

Rata dobanzii de referinta va ramane constanta la 6,25%, deoarece Banca Nationala a Romaniei depune eforturi pentru asigurarea stabilitatii macroeconomice. Statul va continua sa se imprumute masiv pentru a platii imprumuturi anterioare dar si pentru plata salariilor si pensiilor.

Valoarea creditelor restante la Bancile comerciale va creste usor datorita reducerilor salariilor(a masei salariale).

Indicatori sociali.

Din ultimele evolutii se poate crede cu usurinta ca numarul salariatilor  va continua sa scada,deoarece se vor continua concedierile in sistemul bugetar si economia are in continuare mari probleme. Dar, pe de alta parte, numarul actual de salartiati este deosebit de mic, ceea ce ne arata ca mediul privat a facut restructurarile de personal necesare. Deci, practic nu prea mai sunt salariati de concediat. Ca urmare, credem ca scaderea  numarului de salariati va fi mai mica si se va relua cresterea. Pe scurt numarul de salariati se va stabiliza.

Numarul somerilor va scadea  deoarece concedierile vor scadea fata de iesirile din sistem. Numarul somerilor barbati va ramane mai mare decat cel al femeilor deoarece domeniile cel mai puternic afectate de criza sunt acelea in care barbatii reprezinta forta de munca majoritara(exemplu: constructiile).

Populatia Romaniei va continua sa scada in trimestrul I ca urmare a reducerii natalitatii si a cresterii mortalitatii. Din pacate si cresterea mortalitatii este un efect al crizei.

Numarul pensionarilor va ramane relativ constant in trimestrul I fata de trimestrul IV.

Numarul casatoriilor va fi mai mic in trimestrul I fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar numarul divorturilor mai mic fata de trimestrul I din 2010. Aceste evolutii sunt, de asemenea, un alt efect al crizei cu care ne confruntam.

8. Solutii, propuneri.
 

Masurile luate trebuie sa premieze intreprinzatorii corecti si  sa penalizeze pe cei care desfasoara activitati incorecte. Solutiile vizeaza urmatoarele aspecte:

Cresterea veniturilor bugetare
Reducerea evaziunii fiscale

Reducerea cheltuielilor bugetare

Crearea de locuri de munca

Stimularea economiei

Imbunatatirea indicatorilor sociali

Fata de cele 21 de solutii care au fost propuse in raportul anterior(urmeaza mai jos) vom propune si altele:

Acordarea de facilitati pentru firmele care angajeaza someri. Facilitatilevor cuprinde scutirea de la plata contributiilor pe perioada de 1 an pentru somerii angajati, cu impunerea obligativitatii pastrarii angajatului inca cel putin 1 an.

 Scutirea de la plata impozitului pe profit a microinteprinderilor pe o perioada de 1 an, cu conditia ca patronii acestora sa nu mai fie asociati in alte firme. Aseacte scutire se va acorda doar daca firma nu desfasoara activitati “la negru”(vanzari fara acte, angajari fara contract de munca etc.), in caz contrar firma va fi puternic sanctionata.

 Incheierea unui accord de parteneriat Romania-China care sa cuprinda urmatoarele: 

 Investitii chineze in Romania prin construirea de autostrazi si cai ferate. Scutirea de la plata impozitului pe profit a firmelor chinezesti unifamiliale, in urmatoarele conditii: Toata activitatea comerciala sa se desfasoare cu acte in regula. Actionarii chinezi sa nu mai detina alte societati comerciale.

 Stabilirea indemnizatiei de ingrijire copil la o suma fixa, fara a se reduce perioada de acordare. Aceasta masura va conduce la revenirea mai rapida la munca a mamelor cu salarii mari si ajutarea mamelor cu salarii mici. Dupa varsta de 2 ani se va acorda pe o perioada de inca trei ani o alocatie marita pentru copii(pana la varsta de 5 ani). Aceasta alocatie, in jur de 200 de lei, se va acorda doar daca familia va duce copilul la gradinita si doar in anumite conditii de venit pe membru de familie. Concomitent se vor acorda reduceri de impozite si contributii pentru firmele care angajeaza mame care nu s-au putut intoarce la fostul loc de munca.

Alocatia de stat pentru copii sa se acorde dupa varsta de 18 ani doar in anumite conditii de venit pe membru de familie

Scutirea de la plata penalitatilor de intarziere a societatilor care achita integral restantele la buget in termen de cateva luni. Astfel o parte din firme vor face credite la banci pentru achitarea restantelor, dand astfel un impuls creditarii.

Cresterea accizelor la produsele cu adevarat de lux: bijuterii autoturisme etc.

Reducerea pe cat posibil a acelor cheltuieli de la buget care nu fac altceva decat sa genereze alte cheltuieli. Exemplu : standuri de flori pe marginea drumurilor, sali de sport etc.

Reducerea TVA la produsele alimentare de baza.

Reducerea numarului de pensionari care nu se incadreaza la limita de varsta, prin criterii mai riguroase la acordare.

Crearea unui sistem prin care achizitiile statului sa se faca de la acele firme care se afla in dificultate. De exemplu se poate stabili ca 30% din achizitiile statului sa se faca de la astfel de firme.

Plata datoriilor statului catre firme: plata TVA pe care firmele il au de recuperat, plata arieratelor(datorii vechi ale statului catre furnizori).

Accesarea de imprumuturi pe termen lung care sa fie folosite exclusiv pentru investitii de amploare.

Scutirea firmelor de la plata impozitului pentru profitul reinvestit. Reinvestirea profitului va conduca la incasari suplimentara la buget prin TVA dar si prin sustinerea acelor sectoare care produc mijloace fixe, bunuri de folosinta indelungata.

Sustinerea firmelor care desfasoara activitati de productie prin facilitati fiscale si prin garantarea unor imprumuturi pentru dezvoltare.

Sustinerea producatorilor agricoli prin acordarea de subventii pentru lapte, carne, sau produse agricole.

Realizarea unui program de garantare a imprumuturilor pentru deschiderea de ferme de animale sau exploatari agricole.

Sustinerea fermierilor care se asociaza in vederea constituirii de mari exploatari agricole.

Vanzarea pe bursa a participatiilor minoritare ale statului in diferite societati comerciale.

Reducerea, pe cat posibil, a contributiilor aferente salariilor. Aceste reduceri se vor intoarce la buget prin TVA, sau impozit pe profit, deoarece banii ramasi in plus pentru salariati se vor indrepta catre consum.

Cresterea cuantumului deducerii personale de baza pana la 500 lei. Astfel va scadea impozitul pe salariu indeosebi pentru cei cu salarii mici. Si aceste sume se vor inoarce la buget prin TVA si impozit pe profit, deoarece persoanele cu venituri mici cheltuie tot salariul.

Realizarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung. Aceasta strategie va cuprinde atat o strategie nationala cat si strategii regionale, adica politici de dezvoltare regionala axata pe potentialul de dezvoltare caracteristic fiecarei zone.

Stimularea prin orice mijloace a muncii salariate, a cresterii gradului de ocupare. Romania nu poate functiona cu numarul de salariati din prezent.

Implicarea activa a statului in accesarea fondurilor europene.

Flexibilizarea treptata a cursului de schimb. La aceste cotatii euro/leu si USD/leu credem ca este imposibil firmelor romanesti sa faca fata concurentei externe.

Ar trebui facut ceva pentru scaderea gradului de euroizare a Romaniei. Aceasta euroizare a adus numai probleme in ultimul timp, populatia fiind deosebit de sensibila la variatii relativ mici ale cursului de schimb care se transmit prin presa in mesaje care genereaza panica.